1 aprilie 2019

Cornel Udrea: „Am scris o carte cu o prefață de 280 de pagini”

By In Carte

Editura Școala Ardeleană a lansat la Casa de Cultură a Studenților volumul „Chiar el a spus cu mâna lui” de Cornel Udrea (Colecția Școala ardeleană de proză).

Cartea ia naștere pentru a se face auzită. De data aceasta, scriitorul Cornel Udrea, fără ca să renunțe la felul său ironic, a creat un ansamblu de adevăruri.

La debutul prezentării, invitații l-au felicitat pe Cornel Udrea pentru ai săi 72 de ani împliniți, el fiind la a… 137- a lansare de carte!

”Este o lansare atipică, atipică este și cartea, atipic este și autorul. Într-o lume ca a noastră nu poți decât să reacționezi atipic la tot.”, a spus editorul Vasile George Dâncu.

”Este o lansare neconvențională, n-am chemat criticii literari, domnii cei importanți, preocupați, care consideră meseria de critic să bubuie toate cărțile posibile, pentru că ei n-au putut să ajungă scriitori. Aici este secretul, să fim sinceri. Vă mulțumesc din suflet că ați venit în număr așa de mare, o păcăleală tot v-am tras, n-am apucat să scriu cartea, nu are decât prefață. Are o prefață de 280 de pagini.”, a spus Udrea.

Cornel Udrea ne-a îndemnat să avem încredere în tot ceea ce spun prietenii lui. Iar primul care a vorbit a fost poetul Horia Bădescu: ” sunt nașul literar al lui Cornel Udrea, prieten al lui și al scrisului său și trebuie să vă spun că am și citit această carte despre care vorbesc astăzi, am citit-o să văd ce se întâmplă înăuntru. Ei bine, o să aveți surpriza ca tot ceea ce spuneam despre Cornel Udrea, în scurta sinteză a artei sale , să regăsiți destul de greu în cartea pe care o propune astăzi. Acest volum poate fi înțeles înainte de a fi citit, privind portretul lui Cornel Udrea de pe coperta a 4-a, care ne aduce aminte de marea povestire a lui Mihail Sadoveanu ”Un om necajit”, ei bine cartea asta nu este scrisă de un om necăjit, ci de un om supărat. Este scrisă de un om scos din țâțâni în fața unei realități, în care nici măcar umorul acela subtil nu mai este suficient pentru a-i face portretul. Umanitatea la ora aceasta este o adunare de popoare care nu au în minte țelul către care se duc, care lasă în urmă o mulțime dintre valorile care au făcut istoria milenară a umanității. Este o lume care a luat-o razna. Cornel Udrea vorbește despre o umanitate pe care o strange într-o icoană a vieții la bloc. Marii umoriști și-au iubit întotdeauna personajele, Cornel nu-și iubește personajele acestei cărți…sînt pagini minunate despre libertate și despre cum nu știm s-o înțelegem și pe care o practicăm atât de rar, deși avem iluzia că suntem liberi.”

Cum s-a născut cartea

Imbecilitatea și mediocritatea oamenilor au generat apariția acestei cărți. Autorul marturisește că acum un an, fenomenul de a plăti bani, ca să intri într-un ”țarc” din aeroport și să te uiți la avioanele care zboară, l-a derutat și enervat. De nepriceput a fost faptul ca oamenii sunt gata să cumpere bilete ca să vadă cerul, în loc să meargă pe un deal și să-l savureze în libertate.

Cărțile lui Cornel Udrea poartă savoarea autentică. În aceeași cheie, profesorul Ilie Rad a spus: ” Această carte este ca un tratat de tristețe, este o carte de umor, dar care degajă foarte multă tristețe. Se știe că în spatele oricărei comedii se ascunde, de fapt, o tragedie…Cartea este o aluzie la realitatea noastră apropiată, este populată de personaje fictive cu nume ciudate, alături de personaje reale…Această noua carte a lui Cornel Udrea demonstrează încă o data faptul că România este , așa cum spunea George Bacovia: ”o țară tristă, plină de umor.”

Cu alte completări valoroase a venit actorul Dorel Vișan:”…Cartea lui Cornel Udrea se referă la un labirint, el însuși spune. Acesta este labirintul sufletului omenesc, este o țesătură tainică care niciodata nu va putea fi descifrată. Omul este singura creatură care poate fi în același moment sublim și mizerabil. În aceste povestioare, Cornel Udrea, prin experiența lui de viață, aduce un lucru extraordinar. Trăim într-o vreme pe care aș putea numi-o optimismul dezamăgirii, sîntem tot mai dezamăgiți și tot mai optimiști.

Text și foto de Gabriela Ghiriac, studentă, anul 2, Jurnalism, UBB

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.