Actorul Codin Maticiuc ( din filmul de succes Miami Bici) a scris o carte, intitulata Dresor de lei și de fraieri – Viața lui Nuțu Cămătaru despre cunoscutul interlop Nutu Camataru din cartierul bucurestean Ferentari (fratele lui Sile), lansata pe 24 noiembrie, in Capitala. Cartea costa 49 de lei si s-a dovedit un mare succes editorial. S-a vandut in 15.000 de exemplare! Sold out!
 
Pe facebook lumea literara s-a scandalizat si au curs criticile la adresa lui Maticiuc, ca promoveaza un interlop, un fals model societal etc. Cu toate astea cartea a inregistrat un succes imens, la care, de exemplu, multi din cei 2500 de membri ai Uniunii Scriitorilor nici nu il pot visa.
 
Nutu Camataru (tautat) si Codin Maticiuc
 
 
”Suntem oficial SOLD-OUT de ieri.

Îmi pare rău și vreau să vă explic cum s-a întâmplat. Consumatorul de Suflete a fost un bestseller la vremea lui și a vândut 14.000 de exemplare în primul an. Dresor de lei și de fraieri – Viața lui Nuțu Cămătaru a vândut 15.000 de exemplare în două zile. Efectiv nu am avut cum să prevăd nivelul acesta de vânzări.
Tirajul 2 a intrat la print, 30.000 de exemplare de data aceasta dar nu știu nici ăsta cât ne va ține așa că vă rog, dacă vreți sa fiți siguri că o să aveți un exemplar, dați PRECOMANDA de azi. Toate precomenzile vor fi onorate. Așa s-a întâmplat și la tirajul 1, cine a avut încredere în mine și a dat precomanda a primit cartea în câteva ore de la lansare. Las link la comentarii cu site-ul Tshirt Factory.ro”, a anuntat Maticiuc pe contul sau de Facebook.
 
Siteul Clujul Cultural a consultat un editor, care a dorit sa isi pastreze anonimatul, si care ne-a explicat ce inseamna succesul literar in Romania: carte de poezie vanduta in 1000 exemplare, eseu/roman/memorialistica de la 5000 exemplare in sus. Asadar Maticiuc a dat lovitura dar criticile nu au lipsit. 
 
In raspar cu ele, cunoscutul scriitor Vasile Ernu spune ca acest timp de literatura memorialistica mai usurica este fundamentala pentru cultura romana. Reactiile la textul lui Ernu sunt de citit la el pe facebook, si sunt numeroase si diverse. Redam opinia lui, provocatoare: 
 
” Codin Maticiuc – sper să intre în USR
 
Nu am citit cartea lui Codin Maticiuc. Nici nu-l cunosc personal cu toate că avem ceva prieteni comuni. În cele câteva intersecții cu textele lui mi s-a părut un tip inteligent care știe să o facă pe prostul. Asta nu e ușor. În definitiv el activează în showbiz. Și-a asumat asta. O să-i răsfoiesc și cartea dacă apuc.
Personal am spus încă de acum vreo 20 de ani: dacă vrem să avem literatură bună e nevoie de multă literatură de masă, chiar de proastă calitate, care să ajute cititorul care nu e obișnuit cu lectura și să facă un soi de masă critică la citit. E mare păcat că n-avem acest gen de literatură bulevardieră, cea siropoasă, cea cu detectivi și vampiri sau cu lume interlopă & drame de fete sărace și băieți bogați etc. Așa se construiesc ritualurile culturale de masă chiar dacă povestea e ceva mai complicată. Dar na – suntem pe Facebook.
Ca și în film de altfel: nu poți fără filme de masă. Am scăpat anii 90 care puteau deveni în cinematografie noul Western local. Pentru că anii 90 este epoca noastră Western. Pe care din păcate nu am știut să o punem în film. Cu toate că Puiu a simțit spiritul și a debutat pe această linie cu Marfa și banii – un punct de pornire pentru un Western local. Dar nu a avut cine să continue pentru că… pentru că.
Maticiuc e ironizat de pe pozițiile acestea elitiste de ”cultură înaltă”: în 2021? Pe bune? Adică cine mai e ”polițistul” artei bune în epoca digitalizării și reproducerii tehnice ale acestea? Trăim într-o altă lume: asta nu înseamnă că nu mai avem criterii ci că nu mai are nimeni monopolul. Și asta ”lumea bună” urăște și disprețuiește profund.
Habar nu am ce-l mână pe Codin în această aventură: banii, faima, orgoliul? Omul a scris o carte cu un personaj care ar putea deveni subiect de roman sau documentar în orice altă țară: Nuțu Cămătaru. Pe astfel de personaje se scriu multe cărți ficționale dar mai ales documentare, de investigație. Și avem tone de astfel de personaje ”tenebre”: anii 90 sunt anii în care ei au fost elementul cheie. Capitalismul scoate în față acest tip de personaje: care merg pe crime, cadavre și violență destul de complicată. Iar lumea vrea să vadă și să citească despre aceste personaje. Personajele negative fascinează lumea nu cele pozitive. Iar în Est cu atât mai mult. Nu ne putem minți că Binele învinge. Noi știm că Răul de mult a învins. El ne fascinează cel mai mult. Indiferent cât de albă e cămașa ta noi știm că sub ea e mult sânge mai ales dacă poziția celui Imaculat e suspusă: puterea și avuția se clădește pe cadavre și mult sânge. Dracula Land.
Iar în România avem multe astfel de personaje. Unele chiar fascinante. Deloc folosite. Ca să nu mai spun de lipsa cărților de cercetare, de documentaristică, de investigație care să clarifice multe lucruri pornind de la aceste istorii de viață complicate.
Habar nu am cum e scrisă cartea lui Codin Maticiuc – probabil e slabă, poate nu. Dar asta nu mă face să nu văd și falsitatea celor care-l iau la mișto ca și cum le-a luat Codin pâinea. Da – foarte bine că face ce face. Mie îmi place acest tip de obrăznicie și parvenitism anti elitist. Sunt sigur că Codin e mai bun decât 50 % din membrii USR(uniunea scriitorilor) – de care nici nu am auzit – 2500 membri? De aceea nici nu intru acolo. Prefer ”parveniții” aceștia mai golani decât ”parveniții de elită” .
Dacă aș face o carte din zona aceasta eu cu Vântu aș face – e de altă anvergură chiar dacă tot provincial e. Doar că deja subiectul nu mă mai interesează. Ce am avut de spus pe subiect am scris în Bandiții (prima parte dintr-o trilogie scrisa de Ernu n.r.) Am discutat cu prea mulți oligarhi estici la viața mea și mi se par cam plicticoși și repetitivi. Iar cei români sunt și foarte cuminți și cumva parte a statului și a noastră. De asta și trebuie știuți”.
 
Criticile lui Liviu Mihaiu
 

Una din cele mai dure critici, bine argumentate si scrise, apartine cunoscutului jurnalist Liviu Mihaiu. Acesta a scris un editorial provocator in care face praf cartea lui Maticiuc. ”Codine, tată, dacă mai vrei să scrii o „magic book”, avem eroi de la elevi de liceu care au dat #mue, fie și pe pereți, lui Ceaușescu, la partizani și dizidenți care au ars-o niște zeci de ani prin munți pentru că au refuzat să “colaboreze” cu infractorii comuniști, „dresori de proprietăți și de intelectuali”, și nici să scrie despre viața și opera lor de cizmari ilegaliști în închisorile monarhiste unde s-au dat “șmecheri” că aruncau manifeste în Obor. Și zic asta trăind într-o țară care nu a făcut documentare nici despre Nadia, nici despre Ilie Năstase, iar cel mai mare vânător de securiști, Marius Oprea, are un documentar, despre ce face el mai bine in țara noastră, taman in..Cehia. 

Că zicea bine, Costi Ioniță, cel mai șmecher producător de muzică balcanică din țara noastră, că în ultima lui pop manea festivă, aia de 1 Decembrie, citez:  „Mai erau muuulți români de băgat, cum ar fi George Palade. Suntem prea săraci moralmente, Codine, pentru a ne cumpăra sau vinde modele ieftine. Știi ce zic”, a scris Mihaiu in editorial.

Scriitoarea Lorena Lupu este de parere ca Nutu Camataru si Codin Maticiuc au dat lovitura.

Modul în care spumegă a frustrare toți scriitorașii din lista mea legat de știrea care spune că Nuțu Cămătaru a vândut 15.000 de exemplare ale cărții scrise (?) de el mă amuză mai mult decât anticipasem că mă va amuza.

Nici eu nu am trecut vreodată de 2.000 de exemplare nici măcar din cărțile care au avut succes, dar nici prin minte nu mi-a trecut să mă tăvălesc în spume cum că aolio, dar de ce, dar cum.

Explicația e simplă„

Nuțu Cămătaru e mai cunoscut decât noi toți la un loc…..Ştiu că o să ragă acum toţi Floriceii, dar eu aş cumpăra cartea lui Nuţu Cămătaru. Pariez că şi-a povestit experienţele suculente unui ghost writer talentat (aşa se scriu cărţile de vedete, în general), şi că a fost distracţie„, a scris Lorena Lupu iar textul integral, mult mai lung decat pasajul de mai sus, si incitant, poate fi citit AICI.

„Problema e că unii care n-au habar de literatura contemporană se erijează în apărătorii autorului de zici că l-au descoperit pe noul Bukowski. Și, de fapt, problema e că aceiași indivizi, în apărarea lui Nuțu, scot pe gură clișee de genul „oricum n-avem autori”, „oricum literatura contemporană e varză”. 

Să știți de la mine că unul care vine și spune asta n-a deschis în viața lui un volum de proză sau poezie scris de un autor român contemporan. Pentru el, literatura română se oprește la „Ion”, că așa l-a învățat pe el în liceu profa lui amorezată de Rebreanu.

Problema cu volumul despre Nuțu e că 15.000 de exemplare în două zile înseamnă un record absolut pentru un autor român contemporan. Problema cu volumul despre Nuțu e că singurele două volume care i-ar putea face concurență la vânzări sunt „Suge-o, Ramona” și „Fluturi”., a scris si Ruxandra Burcescu, contributor comentator pentru Republica.ro.

O opinie in VICE.com

O opinie in Libertatea

 
 
 

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.