Prima reactie de amploare la inchiderea cu executor judecatoresc a Centrului de Interes, spatiu expozitional de arta contemporana din cauza datoriilor la chirii catre proprietar cladirii, fosta fabrica.
Aceasta ii apartine activistului cultural Istvan Szakats, fondato Fundatia AltArt. Szakats utilizeaza in spatiu public nickname-ul Mathias Rex.
El este unul din fondatori fostei Fabrici de Pensule, cunoscut spatiu de arte ale spectacolului, performative si arte vizuale, care si el, la randul ei, nu mai activeaza in spatiul consacrat si nu mai joaca in prezent rolul de acum ceva timp, cand devenise un brand al Clujului recunoscut si multipremiat mai ales in strainatate dar nu numai. Conflictul dintre artistii din Fabrica de Pensule, despre care siteul Clujul Cultural a scris mult (gasiti cu cautare in site sau la Vizual) a dus la infiintarea Centrului de Interes de catre artistii disidenti din Fabrica. Acum s-a inchis si acesta.
Szakats este unul din principalii moderatori ai grupului de Facebook Clujul Civic,grup cu mare vizibilitate si notorietate in retea.
Redam postarea acestuia:
#artă Na bun. Centrul de Interes a fost închis, prin executor judecătoresc.
În sensul în care s-a mai închis (încă) un spațiu expozițional de artă contemporană, e o veste proastă.
În sensul în care se mai gată din cacealmaua autoumilitoare a scenei artistice în relație cu banii și politica, o poveste întrețesută de furturi și procese, e o veste bună.
Nu sunt neutru. Scriu acest text ca unul dintre cei de la Fabrica de Pensule – al cărui brand a fost furat, cu știința complice a celor de la Primăria Cluj-Napoca, de către fondatori ai Centrului de Interes. Că am recuperat brandul după 2 ani de procese europene, e o treabă. Că Fabrica de Pensule, da, e încă în picioare (e lângă Napoli Zentrale) e o altă treabă. Deci ieeeei, acum aș putea să jubilez. Dar mai degrabă sunt trist.
Scena independentă de artă se dezintegrează la Cluj. Nu din cauza că cei de la Centrul de Interes s-au pus pe furat brand și între ei (aceleași persoane, Florin Ștefan și Berszán Zsolt, au reiterat fix hat-trickul pe care l-au încercat cu Fabrica) și acum sunt la procese cu ceilalți. Astea-s fleacuri.
Ci din cauza că scena și-a pierdut și câtă capacitate i-a mai rămas, de-a se coaliza. Coaliza, pentru sau impotriva cui? E așa.
Arta (cea angajată social) are un rol de critică socială și de dezvoltare de modele sociale alternative. Această a fost funcția pe care Fabrica de Pensule a demonstrat-o. Această funcție a fost cea urâtă cu ardoare de putere. Din cauza asta, după crearea Centrului de Interes prin split-ul Fabricii – care în opinia mea a fost la fond unul ideologic, un înalt reprezentant al Primăriei Cluj-Napoca a declarat: „ce bine că acum e clar ce finanțăm. Îi Centrul cu arta contemporană, și îi avem pe ceilalți, cu cealaltă artă”.
Ei, acum asta s-a dus. Dar sectorul cultural independent nu se va mai ridica odată la Cluj. Câtă capacitate ar mai avea, este ținută în comă indusă de antreprenorizare și control politic.
Așa că condoleanțe, Centru de Interes. Condoleanțe, zeci de artiști, dintre care mulți prieteni de-ai mei care mai supraviețuiați acolo, cât de cât. E timpul de o nouă regrupare. Dar de fapt, ce regrupare. De fapt, o nouă sub-atomizare.
