Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, intenţionează să lanseze un program național de susținere a orașelor care au concurat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, a anunţat acesta pe siteul ministerului, în cadrul unui răspuns mai amplu prin care explică aplicanţilor de ce 10 oraşe au fost descalificate în lupta pentru acest titlul.
Redăm acest răspuns integral:
Doamnei Adina Durbacă, președinte, Asociația ,,Brașov 2021 – Capitală Europeană a Culturii” Domnului Dragoș Neagu, director executiv, Asociația ,,Brăila Capitală Europeană a Culturii 2021” Domnului Lucian Dindirică, președinte/ director executiv, Asociația ,,Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021” Domnului Iulian Boia, director executiv, Fundația „Iași Capitală Culturală Europeană” Domnului Ciprian Dobre și domnului Dorin Florea, co-președinți, Asociația ,,Târgu Mureș 2021”
Referitor la crisoarea privind reuniunea de preselecție Capitală Europeană a Culturii 2021 în România Stimată Doamnă,
Stimaţi Domni,
Vă mulțumesc pentru interesul și implicarea de care ați dat dovadă prin participarea la competiţia Capitală Europeană a Culturii 2021 în România și vă felicit pentru candidaturile depuse, care au promovat rolul fenomenului cultural în dezvoltarea socială și economică a orașelor dumneavoastră și au susținut implicarea exemplară a comunităților locale și diversificarea audiențelor culturale. Îmi exprim convingerea că fiecare dintre cei 14 candidați la titlu a fost un adevărat câștigător, prin simpla participare la această prestigioasă acțiune a Uniunii Europene, care presupune atât eforturi de organizare și planificare de lungă durată, cât și o reală impulsionare a creativității artiștilor – adevărata forță motrice a unui spațiu citadin. Parteneriatul între organizații comunitare și civice independente, sectorul cultural și administrația publică locală determină construirea unei platforme participative de neînlocuit în procesul politicilor culturale locale.
Orașele candidate au fost exemplare prin lansarea acestui proces pe care am dori să îl sprijinim în continuare. În acest context, îmi face o deosebită onoare să vă anunț că
la procesul complex de elaborare a unei strategii culturale pentru înscrierea în concursul Capitală Europeană a Culturii 2021. În scurt timp, vă voi invita așadar să ne fiți parteneri de dialog în acest demers. Îmi exprim sincera speranță că veți fi interlocutorii noștri privilegiați, pentru obținerea unor reale beneficii în sprijinul comunităților locale. Vă asigur că am acordat atenția cuvenită scrisorii dumneavoastră, care a fost analizată atât de direcțiile de specialitate din Ministerul Culturii, cât și de juriștii și 2 experții din cadrul instituțiilor europene. Am dorit să vă pot răspunde după o evaluare tehnică aprofundată, obiectivă și echidistantă, care se înscrie astfel în demersurile de transparență și neutralitate pe care Ministerul le-a inițiat și le-a promovat încă de la lansarea competiției.
Din acest punct de vedere, țin să subliniez faptul că Ministerul Culturii din România a fost citat de nenumărate ori în inventarul de bune practici al Comisiei Europene, oficialii din Bruxelles exprimându-și aprecierea, inclusiv în cadrul conferinței de presă din 11 decembrie 2015, pentru transparența de care autoritățile române au dat dovadă în organizarea competiției. În istoricul impresionant al Capitalelor Europene ale Culturii, care au aniversat, anul trecut, trei decenii de existență, a fost înregistrat un număr extrem de redus de ministere ale culturii care au decis să publice dosarele de candidatură înainte de derularea etapei de preselecție. Ministerul Culturii din România a optat pentru această alternativă, nu numai din necesitatea respectării prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, dar și din dorința de a asigura orașele intrate în competiție cu privire la corectitudinea concursului, care, prin instituirea unor premise de derulare imparțială și neinfluențată de decizii subiective, va putea să aibă un aport la asigurarea vizibilității culturale a României pe scena Uniunii Europene. Comisia Europeană a trimis, de altfel, această informație instituțiilor responsabile de organizarea competiției din Grecia, cu care România împarte, după cum cunoașteți, titlul din 2021, sugerându-le să se alinieze exemplului oferit de autoritățile din București. În același demers transparent s-a situat și nominalizarea celor doi experți naționali din juriu, efectuată în urma unui apel de candidaturi publicat pe site-ul Ministerului Culturii, în data de 16 martie 20151 . Din datele pe care le deținem, Comisia Europeană a apreciat, din nou, acest modus operandi al autorităților române, în contextul în care alte state membre UE nu au recurs la desemnarea experților naționali prin proceduri publice.
Nominalizarea a fost realizată în deplină conformitate cu prevederile relevante ale Deciziei nr. 445/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unei acțiuni a Uniunii în favoarea evenimentului „Capitale europene ale culturii” pentru anii 2020-2033, precum și cu dispozițiile aferente actelor normative derivate, existente la nivel național (apelul la candidatură și Regulamentul de procedură al competiției). În etapa ulterioară, desemnarea doamnei Raluca Velisar și a doamnei Valentina Iancu s-a făcut prin consultare cu Comisia Europeană, instituția europeană examinând dosarele de candidatură și monitorizând respectarea criteriilor de desemnare. Ca urmare a analizării dosarelor trimise de Ministerul Culturii în august 2015, Comisia a validat oficial cele două candidaturi, printr-o scrisoare asumată la nivel corespunzător, confirmând respectarea de către autoritățile din București a criteriilor de nominalizare stabilite prin actul normativ în vigoare. Din punctul de vedere al conținutului legal, acordul Comisiei Europene a validat evaluarea de oportunitate realizată la nivelul Ministerului Culturii, care s-a bazat pe următoarele dispoziții juridice AICI, Art. 6, alineatul 3 din Decizia 445/2014, care prevede că, la selectarea experților europeni, fiecare instituție și fiecare organ al Uniunii urmărește să asigure complementaritatea competențelor, o repartizare geografică echilibrată, precum și echilibrul de gen în alcătuirea globală a juriului.
Prin urmare, reproșurile pe care le aduceți Ministerului Culturii cu privire la respectarea acestor criterii sunt aplicabile doar experților nominalizați de instituțiile europene, nu și celor desemnați la nivel național. – Art. 6, alineatul 5 din decizia mai sus-menționată, care stipulează criteriile pe care trebuie să le îndeplinească experții, precum și competențele acestora: a) să fie cetățeni ai Uniunii; b) să fie independenți; c) să aibă experiență și expertiză aprofundate în (i) sectorul cultural, (ii) dezvoltarea culturală a orașelor sau (iii) organizarea unui eveniment din seria ”Capitală europeană a culturii” sau a unui eveniment cultural internațional de o amploare și o importanță similare; d) să fie în măsură să consacre activități activității din cadrul juriului un număr adecvat de zile de lucru pe an. Textul oferă certitudine juridică asupra faptului că respectivele criterii nu sunt cumulative, experții putând îndeplini una sau mai multe cerințe. Explicația rezidă în faptul că, atât în derularea procedurii de selecție, cât și a celei de monitorizare, juriul acționează ca un tot unitar, în care competențele se echilibrează și se completează reciproc. – Art.6, alineatul 8, ce instituie necesitatea eludării conflictului de interese, obligația fiind preluată în art. 3, alin. 3 din Regulamentul de procedură al competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în România. Respectarea acestor dispoziții a fost atent analizată atât de Ministerul Culturii, înainte de trimiterea la Bruxelles a propunerilor de experți, cât și de Comisia Europeană, în prealabil validării acestora, în vederea evitării situațiilor prin care se creează legături emoționale, familiale, interese economice sau alt tip de interese comune. Proiectele derulate de fiecare expert și sarcinile profesionale curente, inclusiv cele marginale, care nu au o frecvență cotidiană, au fost examinate cu precizie pentru a putea determina eventuale implicații ulterioare.
Ministerul Culturii a finalizat această cercetare, prin consemnarea, în deplină cunoștință de cauză, a absenței unui conflict de interese. Menționăm că validarea de către Comisia Europeană nu s-ar fi efectuat în lipsa acestei analize detaliate. Mai mult, înainte de etapa de preselecție, fiecare membru al juriului, inclusiv doamna Raluca Velisar şi doamna Valentina Iancu, a semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu se află în niciun conflict existent sau potenţial în raport cu un oraş candidat anume. Prin această declaraţie, cei doi experţi naţionali şi-au asumat angajamentul de a informa personal Ministerul Culturii imediat ce identifică un conflict de interese direct sau indirect în raport cu orice candidatură pe care trebuie să o evalueze.
De asemenea, experţii au confirmat, prin semnarea declarației, că acceptă codul de conduită pentru evaluatori, potrivit căruia „expertul lucrează independent, cu titlu personal şi nu în numele unei organizaţii”. Abia după primirea scrisorii de acord din partea Comisiei Europene, Ministerul Culturii a procedat la nominalizarea efectivă a experților, anunțați public ulterior, cu două zile înainte de derularea reuniunii de preselecție, conform recomandării Comisiei Europene, care a subliniat necesitatea eludării unor eventuale acțiuni de lobby, prin divulgarea prematură a numelor experților. 4 În ceea ce privește derularea competiției, menționăm că selectarea orașelor din lista scurtă s-a făcut conform Regulamentului de procedură, prin vot nesecret. Reprezentanţii Ministerului Culturii au putut astfel constata, în calitatea lor de observatori, imparțialitatea experților naționali, atât pe parcursul audierilor celor 14 oraşe candidate, cât și în cadrul dezbaterilor juriului.
Cazul Baia Mare
Referitor la strategia culturală a orașului Baia Mare în momentul etapei de preselecție, precizăm că Ministerul a avut în vedere interpretarea juridică a Comisiei Europene, care adoptă o atitudine flexibilă în astfel de cazuri, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor candidaților la această competiție. Mai exact, orașele a căror strategie culturală nu a fost încă adoptată de municipalitate își pot totuși depune candidatura în faza de preselecție, angajându-se să adopte această strategie până la depunerea dosarelor revizuite pentru etapa selecției finale. De altfel, acest fapt este detaliat în mod explicit într-una din rubricile Întrebări frecvente, de pe site-ul Comisiei Europene 2 . Prin urmare, în urma unei analize juridice obiective, concluzia este că nu există motive legale pentru a decide revocarea celor doi experți naționali din juriu și pentru reluarea procedurii de selecție, așa cum solicitați în scrisoarea dumneavoastră. Ministerul Culturii privește cu seriozitate și implicare această competiție și vă asigur că, pe toată durata mandatului meu, instituția pe care o conduc va continua să respecte procedurile și actele normative în vigoare. Nu în ultimul rând, consider că toate programele din candidaturile orașelor și procesele de planificare strategică prin care acestea au trecut merită o deosebită atenție, angajamente ferme și investiții la nivel local și regional în continuare. Îmi exprim încrederea în perseverenţa şi dedicarea cu care veţi continua să duceţi la îndeplinire programele culturale şi strategiile conturate în contextul concursului Capitală Europeană a Culturii 2021. Este extrem de important să valorificaţi această experienţă şi să o transformaţi într-o moştenire de durată pentru cetăţenii oraşelor dumneavoastră. În acest demers, vă asigur de întreaga mea deschidere pentru dialog și de deplina mea disponibilitate pentru a implementa inițiativa dedicată exclusiv candidaților la titlul Capitale Europene ale Culturii, cu privire la care veți primi, în scurt timp, mai multe detalii din partea direcțiilor mele de specialitate.
Stimată Doamnă, stimaţi Domni, veți găsi mereu, la cabinetul meu, o ușă deschisă și un sprijin constant, pe măsura eforturilor dumneavoastră. Vlad Alexandrescu Ministrul Culturii
