Proteste la Noaptea Muzeelor!

Special

Ediția din anul 2015 va fi una cu totul specială pentru că va fi marcată de un protest pe care Rețeaua Națională a Muzeelor din România l-a propus tuturor muzeelor din țară, membre sau încă neafiliate la organizație. Nu este însă un protest obișnuit, ci unul subtil și inedit, consecință a unui fenomen dramatic care a dinamitat comunitatea muzeală și patrimoniul său cultural.

Aceste proteste vor avea loc în cadrul evenimentului intitulat Noaptea Muzeelor din 16 mai.

„Despre ce este vorba? În ultimii 10 ani, peste 120 de sedii unde funcționează muzee de tot felul și zeci de mii de piese din colecțiile mai multor astfel de muzee sunt gata retrocedate sau aflate în curs de retrocedare. Pentru toate acestea nu sunt identificate încă soluții alternative de funcționare, situație unică în Europa și poate chiar în lume. Muzeele nu mai înseamnă nimic pentru că ele nu au fost considerate niciodată cu adevărat importante, utile societății, vectori de dezvoltare comunitară, o investiție sigură. Dar ele pot fi toate acestea dacă sunt ajutate.

ATUNCI VOM PROTESTA! Nu ieșim la război, ci întindem o mână autorităților statului pentru a înțelege gravitatea și amploarea fenomenului. Așa poate ne vom pune la aceeași masa pentru a găsi soluțiile potrivite, chiar dacă pentru asta va trebui să îi convingem sub o formă mai tranșantă.
Așadar, fiecare muzeu care dorește să se alăture protestului este rugat să își aleagă un obiect reprezentativ din colecția deținută pe care în seara evenimentului să îl acopere cu o pânză neagră. Această formă de protest, care va însoți întreaga campanie de promovare a Nopții Muzeelor 2015, îi va atenționa pe vizitatori că este foarte probabil ca în curând acel obiect să nu mai poată fi admirat din cauza ritmului cu care dispar muzeele și colecțiile muzeale în România.
Protestul este primul de acest gen din seria de acțiuni strategice ale Rețelei Naționale a Muzeelor din România cu privire la starea patrimoniului muzeal național”, informează organizatorii pe siteul evenimentului.

La Cluj-Napoca vor protesta toate muzeele, informează organizatorii.

Cum a fost anul trecut acest eveniment puteţi citi AICI

Astfel, Muzeul Farmaciei va ascunde Pulvis Mumiae, cel mai cunoscut, cel mai scump, cel mai longeviv, dar şi cel mai neştiinţific ingredient farmaceutic al tuturor timpurilor. Restul expoziţiilor vor fi deschise.

La  Muzeul  Naţional de Istorie al Transilvaniei se vor acoperi monedele de tip „Koson”, expuse în cadrul expoziţiei temporare Sarmisegetusa Regia.

La Muzeul de Artă va fi „ascunsă” o pictură celebră. Un merit deosebit în dezvoltarea picturii de peisaj transilvănene îi revine celebrei familii de origine vieneză Neuhauser, stabilită la Sibiu, înfloritor oraș comercial și meșteșugăresc, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea s-a distins ca unul dintre principalele centre artistice ale regiunii intracarpatice, începutul acestui reviriment fiind marcat de numirea baronului Samuel von Brukenthal în funcţia de guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787). Contribuţia acestei familii de pictori, formată din Adam Franz (1735-1807) şi cei patru fii ai săi: Franz (1763-1836), Joseph (1767-1815), Gottfried (1772-1836?) şi Johann (1774-1815), constă nu atât în măiestria transpunerilor peisagistice, încă naiv şi empiric înfăţişate, ci, mai ales, în introducerea acestora ca temă, ca gen de sine stătător, în repertoriul picturii laice de şevalet transilvănene. Fragmentele de realitate zugrăvite pe suprafaţa pânzei cu o fidelitate ilustrativă tipică „primitivilor”, ce descrie, cu moderaţie, pitorescul priveliştilor contemporane îngăduind, totuşi, localizarea lor geografică, conferă un farmec cu totul aparte acestui tip de pictură. În acest sens, un semnificativ exemplu îl oferă ampla compoziţie panoramică, minuţios pictată, a artistului sibian Joseph Neuhauser (1767-1815), reprezentând Castelul Mikes din Uioara (1791), surprins într-o zi de sărbătoare din viaţa localităţii. Lucrarea este alcătuită din părți distincte: reprezentarea castelului, în fața căruia se desfășoară o scenă de gen animată, la care participă numeroase figuri pitorești, îmbrăcate în costume festive, și o priveliște deluroasă cu o bisericuță în planul îndepărtat al imaginii. Castelul de la Uioara, Joseph Neuhauser (1767-1815), ulei pe pânză; 87 x 150 cm, semnat și datat mijloc jos spre stânga, cu brun închis: „Joseph Neuhauser pin. 1791”, Colecția Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

arta

La Muzeul Etnografic al Transilvaniei o piesă celebră nu va fi expusă.

Până când mai putem admira, pe viu, o piesă habană datată 1634? Forma armonioasă, perfecțiunea execuției, eleganța, finețea decorului renascentist fac din această piesă o capodoperă a artei ceramice transilvănene. Această vitrină cuprinde ceramică habană din secolele 17-18, renumită în epocă pentru calitatea deosebită a execuției și pentru rafinamentul decorului figurativ. Habanii constituiau o comunitate anabaptistă, care proclama revenirea la creștinismul antic. Din cauza  persecuțiilor de ordin religios, membrii comunității au fost nevoiți să se refugieze, cutreierând Europa de Mijloc, ajungând la începutul secolului al 17-lea și în Transilvania, la Vințu de Jos, unde principele Gabriel Bethlen le-a oferit adăpost și privilegii. Numele grupului vine de la termenul Haushaben (curte, găspodărie) și se referă la modul de viață al habanilor, care trăiau în comunități închise și practicau diferite meșteșuguri la un nivel foarte înalt, deservind în primul rând clasele înalte. Ceramica habană a avut o influență foarte importantă asupra evoluției stilurilor locale  ale ceramicii decorative transilvănene, prin forma pieselor, tehnica de decorare,  motivistica utilizată.

habana

 

1 thought on “Proteste la Noaptea Muzeelor!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *