11 februarie 2020

Ziua mea maraton la Cinema Victoria

By In A 7-a

Cinema Victoria e mic, intim, cozy, cum spun hipsterii. Dacă nu e cozy, nu e nimic, nu-i așa? Dar e. Are și concurență. Mare. Acerbă. S-a redeschis Arta. Au un program ambițios. Se suprapune cu Victoria. Și mai e și Cinema Piersic. Florin Piersic. Și cinemaurile de la malluri. În centru de multe ori, de prea multe, sălile nu sunt pline. Nici la premiere de multe ori. Sunt semi goale. Uneori se umplu, ca la Cardinalul la Victoria. Dar nici la avanpremiera Star Wars la Piersic nu a fost plin decât pe jumătate un pic mai mulți la 1917. Și au fost promovate pe toate canalele. E orașul marelui TIFF, nu? Parcă avem și o facultă de Film și Televiziune. Dar unde sunt oamenii, în afara TIFF-ului? Iar festivalul de film Comedy…a murit.

Nu e totuna să umpli la film 900 locuri ca la Piersic sau sălițele, fie ele cu balcon, de la Victoria sau… Arta.

Și oare de ce? Pentru că lumea nu mai merge ca altădată la cinema.

S-a scris și o statistică cu cifrele de spectatori la filmele românești, relevantă AICI

Ai acum onlineul, ai tot.

Ai HBO Go, ai Netflix, sau le iei filmele de pe filelist. Ai și televiziune, HBO. Cum să mai mergi la cinema? Părinții mei nu au mai mers cred de vreo 20 de ani.

Eu însă sunt un cinefil înrăit. Merg la avanpremiere, racolez oameni să mergem împreună. Are ceva special să mergi la cinema. Îmi place să merg și cu soția, mergem des. Dar îmi place și singur. Când e plecată, merg des spre foarte des la cinema. Am fost la toate edițiile TIFF-ului și ale Comedy. Le iubesc.

Ieri m-am îngropat în filme. Nu am stat să pierd noaptea cu Oscarul. Ziua de luni e de muncă, fie că ești angajat undeva, fie că ești pe cont propriu. E luni. Începe săptămâna de…lucru. Ieri a fost o zi ploioasă, rece, cu vânt. Un panou a spart 5 masini la Sala Sporturilor. Am citit noaptea după ce am văzut 4 filme consecutiv. Ba nu. Doar 3.

Până la 15.00 am lucrat câte ceva. Nu fantastic. Nu am fost în formă. Două vizite faine, apoi ceva scris pe site si apoi…la filme. A fost o zi cam depresivă ieri, dacă pot spune așa…

Cei de la Cinema Victoria a fost deștepți. Au pus 4 filme de Oscar unul după altul, am anunțat și eu pe fb, dar au mizat greșit pe… 1917. Au pus filmul în prime time, cum spun cei din televiziune. 20.00. Dar a câștigat Parazitul/Parasite. Si era programat la… 15.00.

La ora 15.00 eram în sală. Luni la ora aia capitalismul românesc duduie. Se lucrează serios.

Erau 30 de oameni. La Arta, sâmbătă seara, la premiera Tovarășul Draculics au fost cam 70. Deh, premieră, weekend. Un film maghiar savuros. Acolo am aterizat spontan, cu soția, după ce am mâncat ceva la shaormăria de lângă cinema. Da, din fosta cafenea Arizona, acum …. shaormăria Mesopotamia. Doar cu carne de curcan.

Parasite este un film incredibil de puternic. A rulat mult timp la Victoria. Nimeni nu a crezut că va lua Oscarul cel mare.

O metaforă a luptei dintre săraci și bogați, superb filmat, superb jucat. Poveste tragică din Coreea de Sud. Un film de TIFF, dar care a cucerit Academia de film americană. CTP-ul, nu firma de transport urban, ci jurnalistul, scriitorul, criticul de toate-pentru-toți, a scris dinainte că Parasite e de Oscar. Și a luat.

Nu fac spoiler. Trebuie să îl vedeți cât mai repede.

Am ieșit apoi la o bere și o țigară în hol la Victoria. Afară ploua. Era ora 17.30. M-am felicitat că am venit la film. Vroiam să merg la finala de baschet U – Oradea, dar era sold out. Am spus, ok, mor după Banderas si Penelope Cruz, stau și la Pain and Glory. E autobiografia lui Almoldovar, regizor de geniu spaniol. A marcat cinematograful. Banderas a jucat grozav. Filmul a fost nominalizat la Oscar.

E deja după masă, ora bună pentru vizionat film. În sală numărul a mai crescut. Sunt vreo 40, hai 50 de oameni. Începe filmul. Nu am știut că Almoldovar a avut un episod gay în tinerețe sau că s-a injectat cu heroină. Filmul e profund, ca o incursiune adevărată în viața unui om. Cu reușitele sale mondiale și cu problemele sale medicale imense. Și cu dramele lui personale. Mi-a plăcut mult deși e în cu totul alt registru decât Parasite.

Am făcut o pauză. La Victoria rula 1917, care a luat Oscar pentru imagine. Nici nu m-am mirat, e filmat superb. O poveste dramatică din primul război mondial regizată de Sam Mendes. Nu e un film de Oscar, mi-am zis cum l-am văzut, dar e un film puternic.

M-am dus să beau o cafea. Afară s-a întețit vîntul. E rece. E ca o toamnă târzie, cu frunze pe jos. Asta nu e iarnă. Nu la Cluj.

La 22.30 eram în sală la… Joker. Joaquin Phoenix, eu îl știam din Gladiatorul, a luat Oscar pentru cel mai bun rol masculin principal. Filmul e controversat, am citit și critici și reacții pozitive. Clujul e la ora aceea târzie acasă, în milioanele sale de locuințe. Unii au descărcat de pe torenți și filelist și se uită la Joker probabil deodată cu mine, dar la căldurică.

În sală sunt 7 oameni. Lumea nu vine la film luni noaptea. Marți se merge la lucru, nu este timp de filme. Joker însă te rupe. Phoenix face un rol imens. Gândul mă duce la Birdman, alt Oscar, se apropie de ce face aici Phoenix. Dar el mi se pare mai puternic, mai bun, mai profund. Unul din filmele care m-au zguduit. Problemele societății americane se regăsesc peste tot.

Ies tulburat din sală. E noapte, e 00.30. Centrul e complet gol de oameni și superb. Iau un taxi și merg acasă cu gândul la Joker.

Decantez.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.