Vărzăria zace  primitoare în mijlocul Clujului de 47 de ani iar timpul care trece peste local seamănă cu vinul vechi, care e tot mai bun cu cât anii se duc. De soarta restaurantului, renumit în Cluj și nu numai, se ocupă investitorii Saveta Ghiran și Dorel Filip, care au păstrat profilul localului neschimbat după 1989, după sarabanda retrocedării spațiilor. Multe au devenit cu totul altceva după retrocedări, Vărzăria, cu mari eforturi, a supraviețuit tranziției.

Iar asta a sărit în ochi reporterilor publicației internaționale Vogue care nu au uitat să menționeze în articolul lor recent dedicat Clujului farmecul cert al Vărzăriei.

 Un pic de istorie, așa cum ne-au explicat cei care țin localul în viață. Există și o mică confuzie, deasupra localului e statuat acum “Păstăioase” iar pe geam “Vărzărie”. De ce așa? Cei care frecventau înainte de 1989 localul știu că erau de fapt…trei localuri

Fasolăria (Păstăioase) vindea, preponderent, din 1968, sortimente pe bază de fasole, iar acum este sediul unei… bănci. Vărzăria, lipită de Fasolărie,  s-a deschis doi ani mai târziu, în 1970, specializată pe produse din varză. Era când încă România respira un aer reformist și înghețul tezelor din iulie ceaușiste nu venise peste țară. Un pic mai încolo, la șase numere distanță a existat Cartofăria, închisă și ea. Din trei acum a rezultat un singur local, intrat în mentalul colectiv ca Vărzăria. Așa o știu toți, nimeni nu spune Păstăioase. Un paradox al Clujului, al vremurilor de după revoluție.

Foto pagina de facebook oficială Vărzăria

 

“Persoanele care iau masa sunt atrași de mirosul deosebit al Vărzăriei, o relicvă comunistă din anii 1970 cu pereți complet albi și reclamă cu neon. In zilele de duminică mișună mulțimi care se întorc de la sluba religioasă ținută în catedrala ortodoxă din apropiere. Un mix de persoane în varstă printre care doamne îmbrăcate cu haina de blană și pantofi cu toc, familii,  precum și unii artiști tineri comanda specialitatea casei,  Varza a la Cluj , o combinație consistentă de varză, orez și carne tocată”, a scris ziarista  publicației internaționale Vogue.

Foto pagina de facebook oficială Vărzărie

 

Apoi Vărzăria se pierde în descrierile celorlalte localuri clujene menționate de Vogue, multe localuri de fițe, moderne, multe scumpe. Articolul acestora a făcut senzație, a fost preluat imediat de media locală, și ne-am pus la butonieră un nou articol laudativ despre Cluj-Napoca, capitala (neoficială) a Ardealului, nu?

Pe urmele celor de la Vogue am făcut o (nouă) incursiune la Vărzărie întrebându-ne de ce a trezit interesul celebrei publicații. 

“Noi suntem aici 5 ospătari în total, pe ture. Localul se deschide la 10.00 și se închide la 22.00. La 10.00 suntem deja pregătiți cu tot ce trebuie pentru că cele șase bucătărese, foarte harnice, lucrează în două ture,  vin de la ora 07.00 și se pun pe treabă. Fac supele, fac Varza a la Cluj. Cum deschidem,  localul se umple repede”, ne spune  unul dintre ospătari.

În Vărzărie totul are…alt gust. Mâncarea e atât de bună încât îți vine să tot comanzi.

Cum faceți Varza a la Cluj, că e cea mai bună din oraș, de ce în altă parte nu are același gust?

“Nu putem spune, e secretul nostru, secret absolut. Dar ce contează, bucătăreasa șefă Doina și colegele ei fac mâncarea bună, lumea comandă, e mulțumită, revine”, ne povestește ospătarul.

Doamna Doina la “bancul” de lucru, unde se fac  produsele bune ale Vărzăriei. Foto clujulcultural.ro

Vărzăria excelează în…specialitatea Varză a la Cluj, cu ciolan sau fără, alte specialități din varză, apoi iahnie simplă, cu ciolan, fasolea frecată, diverse specialități din cartofi. Apoi vin ciorbele, supele,  cu gust ” ca la mama acasă”: celebra supă de varză adică lucicoș (din limba maghiară), ciorba de vită, de fasole boabe,  de burtă. Și mititei poți să comanzi, sunt buni. Apoi este la dispoziția clientului și un bar cu bere la halbă, la sticlă, diferite produse alcoolice, vin, vodcă, coniac și….țuică.

“‘Țuica e cerută de străini, că e plin aici la noi, din SUA până în Anglia, vin străini foarte mulți. Suntem cunoscuți peste tot. Ne-a făcut mare reclamă TIFF-ul cu clipul acela de la festival. Au filmat de la 18.00 până dimineața, clipul ăla cu Alien“, spune ospătarul râzând.

De 40 de ani zi de zi la Vărzărie

“Cel mai cerut sortiment este Varza a la Cluj, asta de departe, dar și restul sortimentelor se cer. Prăjitura Vargabeleș e și ea foarte cerută, e o specialitate. Sau supa lucicoș. Să știți că noi ne îngrijim să mulțumim clienții, mai ales că la amiază e greu pentru noi, e arhiplin. La amiază vine lumea la masă, e un vîrf la noi. Dar nu am avut reclamații neobișnuite deși publicul nu e ușor de mulțumit. Lucrăm la viteză maximă, iar vara, când e terasa deschisă, e și mai mare cerere. Cum se face cald noi deschidem terasa interioară, care mai mereu e plină, e intim, lumea își trage aici sufletul”, ne povestește unul din ospătari.

Supa lucicoș Foto clujulcultural.ro

Unii sunt așa legați de Vărzărie că vin zilnic! Iar unii de …aproape 40 de ani, de 27 de ani sigur!

“Avem o masă superbă, noi îi spunem în glumă Masa Veselă, un grup de prieteni, pensionari majoritatea dar nu numai care vin zilnic. Este un om între ei care vine de la deschidere. Cel puțin de 27 de ani vine aproape zilnic, au masa lor cumva. E și pentru noi o bucurie să îi vedem”, povestește ospătarul.

Celebra Varză a la Cluj. Foto clujulcultural.ro

E o oră liniștită acum la Vărzărie, când documentăm. Afară plouă câinește, e rece iar strada e pustie. Trei mese sunt ocupate în restaurant. Două au comandat… Varză a la Cluj. În fundul localului un bătrân soarbe o vodcă în tihnă. 

“Aici toți găsesc ceva pentru gustul lor. Nu avem prețuri mari, încercăm să fim acceptabili pe piață. Suntem vechi, ne știu toți, îmi spun oamenii cu care vorbim. Mulți își țin ziua aici, au întâlniri festive. Toată săptămâna e deschis”, ni se povestește.

Barul din restaurant. Foto clujulcultural.ro

Din bucătărie mai vin mirosuri de mâncare în sală dar nu deranjant. Ospătarii au acum, într-o zi de weekend ploioasă și cu vânt,  un moment de respiro. Noi terminăm mâncarea dar nu uităm totuși de Vargabeleș. Nu ați auzit de ea? De prăjitura magică de la Vărzărie? Combinație unică, nu detaliem, dar merită urgent încercată.

Poate că Vărzăria e o relicvă comunistă, cum au scris cei de la Vogue dar nouă nu ni se pare. Recent a fost renovată, acum are un stil minimalist, în culori alb-negre, dragi Clujului.

Și nu tot ce vine din comunism e musai rău.

Varza a la Cluj  e o garanție certă.

A calității clujene. Forever.

Vărzăria recent. Foto Clujulcultural.ro
 

1 COMENTARIU

  1. Sunt multe informatii false: Varza a la Cluj este cunoscuta inca de la inceputul secolului XIX. Informatie transmisa de straini care au vizitat Clujul. Multi scriitori. Vargabelesul este extrem de cunoscut in tot Ardealul inca din secolul XVIII. Revizuiti articolul si faceti corectarile necesare. Republicati articolul cu informatii corecte. (Emil Aluas). Uniunea Ardelenilor SI Banatenilor (UAB), Cluj, Kolozsvar, Klausenburg.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.