18 noiembrie 2020

Tradiția istorico-academică a UBB expusă la Turnul Croitorilor

By In Clio

UBB a organizat expoziția “Academia și Orașul” în Turnul Croitorilor. 

Acum exact 322 ani, în 17 noiembrie 1698, s-a reinaugurat Academia Claudiopolitana!

Academia Claudiopolitana a fost fondată în 1581 de regele Ștefan Bathory, în jurul actualei biserici reformate (înainte biserică franciscană) de pe str. Mihail Kogălniceanu din Cluj-Napoca (atunci Ulița Lupilor), fiind administrată de Ordinul Iezuiților (Societas Jesu). Instituția avea în structură un gimnaziu și două facultăți, una de filosofie, urmată de una de teologie, predarea fiind în limba latină. Academia a funcționat cu mici întreruperi până în anul 1606, a ajuns ca funcționare la primele niveluri ale Facultății de Filosofie (și unele cursuri de teologie) și a fost prima instituție de pe teritoriul actual al României cu statut de universitate, având dreptul, conferit prin actul regal de înființare, de a acorda titlurile universitare de baccalaureus, magister și doctor. Între anii 1606 și 1698, instituția a funcționat adesea la nivel de gimnaziu, iar din 1698 a fost reinaugurat nivelul academic.

Iată un fragment din discursul de reinaugurare a Academiei din 17 noiembrie 1698 (tradus de prof. univ. dr. Alexander Baumgarten):

“…Alocuțiunea profesorului către noii studenți în filosofie cu ocazia restaurării Academiei Claudiopolitane în anul 1698, în ziua de 17 noiembrie

Preastrăluciți ascultători, pe cât de multă veselie a oferit sufletului nemăsuratul fast al literaților, tot pe atât de multă jale ne arată printr-un semn al său pieptul că a sorbit când chipul se preschimbă în paloare. Căci acolo unde, pe locul acesta, această nouă scenă a înțelepciunii a oferit prima oară ochilor cel mai frumos spectacol, iar sufletului cel mai cuprinzător subiect de bucurie, s-au perindat în minte în continuu numele mari ale monarhilor lumii: Grigore al XIII-lea, cel mai mare și mai bun pontif al bisericii romano-catolice, principe suprem și părinte preasfânt; Maximilian Caesar, cel mai nebiruit împărat al romanilor; serenissimul Ștefan, rege al Poloniei, preastrălucitul Cristofor Bathory, principe al Transilvaniei. Nemuritoarele binefaceri ale acestora la adresa Academiei Claudiopolitane impun o atât de mare sarcină a mulțumirii care trebuie înapoiate încât mi se pare că umerii, înaintea lor, mai degrabă se prăbușesc decât le suportă…Ce este mai sfânt decât Academia Claudiopolitană? Ce este mai august? Ce este mai nobil? Ce este mai strălucit? Ea a atras acum 115 ani asupra ei mâinile darnice ale preasfântului pontif, ale preaaugustului cezar, ale preanobilului rege, ale preastrălucitului principe…Pentru ca timpul acesta să ajungă să obțină ticăloșia ambiției sale, ca să nu spun a nebuniei, a întunecat această preailustră Academie a unor bărbați tot pe atât de iluștri, lăsând deoparte strălucirea ei, încât părea că ar trebui îngropată în întunericul veșnic. De 95 de ani se ascundea în ruinele sale cu atât mai întunecată cu cât fusese mai strălucită înainte. Și s-ar fi ascuns, pe Hercule, pentru totdeauna, dacă nu ar fi ridicat-o la lumină mâna dreaptă a preamilostivului și neînvinsului împărat Leopold și grația preastrălucitului Josif, rege al Ungariei. Pentru aceasta a existat favoarea divină în biserica lui Dumnezeu. Să aveți viață, mari puteri sacre ale universului! Iar pentru această binefacere nemuritoare, protejați-ne pe noi cu această posesie perpetuă! Nici efortul tău, depus în numele moștenirii preasfântului părinte al tău Grigore al XIII-lea, eminentissime purtător de purpura cardinal de Kolonicz, nu era dorit, chiar dacă tu acționai din zelul cu care arzi în acest regat pentru ca Academia Claudiopolitană să își fie redată sieși.…Acum aduc mulțumiri nemuritoare umbrei voastre, preasfânt pontif suprem Grigore al XIII-lea, cenușei voastre, preagust cezar Maximilian, pulberii voastre, preastrălucit rege al Poloniei Ștefan și preailustru principe al Transilvaniei Cristofor Bathory, pentru nemuritoarea binefacere la adresa noastră prin care ați ridicat Academia Claudiopolitană. Odihniți în umbrele voastre luminile lumii odinioară sclipitoare; sau mai degrabă, străluciți în cea mai largă lumină a meritelor voastre, preafericiților! Pe tine, însă, Leopold, cel mai mare dintre cezari, pe tine desfătare a lumii creștine rege Iosif, Academia Claudiopolitană să te consacre în gloria și nemurirea numelui pentru imensa voastră binefacere la adresa întregului univers, care va fi cântată cândva în volume erudite. De bună seamă, vor rămâne peste ani bunăvoința și amintirea ta, preaeminent cardinal de Kolonicz și preailustru stătător al bisericii romano catolice. Să trăiți și să vă arătați favoarea față de noi. Am zis.

Așa cum se vede în discursul din 17 noiembrie 1698, reînființarea Academiei este considerată un element de continuitate, academia evoluând apoi în secolul XVIII în Universitas Claudiopolitana, prima instituție de pe teritoriul țării cu statut și nume de universitate. La nivelul maxim de dezvoltare, Universitas Claudiopolitana era o universitate imperială, numită Caesareo-Regia Universitas Claudiopolitana, și avea patru facultăți (filosofie/teologie/drept/medicină), iar limbile de predare erau latina și germana.

După 1786, Universitas Claudiopolitana va fi continuată de o serie de instituții de învățământ superior (academii/institute), care însă nu mai aveau nici statut, nici nume de universitate. Acestea vor fi asimilate în Universitatea Maghiară din Cluj (Universitatea Franz Joseph), fondată în 1872. Universitatea Maghiară din Cluj va fi transformată, în 1919, în Universitatea Românească din Cluj (Universitatea Regele Ferdinand I). Universitatea Babeș-Boylai a rezultat din unirea, în 1959, a Universității Victor Babeș (continuatoarea universității românești) și a Universității Bolyai (continuatoarea universității maghiare), UBB fiind astfel succesorul acestei tradiții academice de prestigiu din Cluj.

Lista tuturor rectorilor acestor perioade poate fi consultată accesând linkul https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/prezentare/rectori-ubb .

  1. EXPOZIȚIA “Academia și Orașul”– Pentru a marca această tradiție academică de prestigiu, UBB a organizat expoziția “Academia și Orașul” în Turnul Croitorilor, pe care l-a transformat într-un turn al cunoașterii prin organizarea săptămânală a programului Studium Generale, cu acces online (https://news.ubbcluj.ro/ubb-transforma-turnul-croitorilor-intr-un-turn-al-cunoasterii/).

Expoziția va fi deschisă și prezentată de rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, marți, 17 noiembrie 2020 și va putea fi vizionată online pe conturile de Youtube  și Facebook ale UBB, urmând ca, după pandemie să poată fi vizitată și onsite.

„Am ales Turnul Croitorilor deoarece este stuctura medievală aflată în apropierea zonei donate Academiei Claudiopolitane în 1581 prin actul regal, <<lipită de zidul cetății, împreună cu biserica, grădinile, curțile, turnurile și cu toate locurile înconjurate de lângă zidurile cetății>>. În acest context vom reaminti și ilustra că îmbrăcămintea academică la momentele solemne, neobișnuită pentru vremurile moderne, semnifică: (1) autonomia istorică a comunității academice, prin diferențierea acesteia în drepturi față de orașul din care făcea parte și (2) legătura istorică cu biserica, de unde a pornind inițial și de cele mai multe ori mișcarea universitară”, explică rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.