4 iunie 2018

Spectacole după Blaga și Vișniec, ultimele premiere ale stagiunii la Teatrul Național

By In Teatru

Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca anunțăî ultimele două premiere ale stagiunii.

E vorba de MEȘTERUL MANOLE,  scenariul de Andrei Măjeri după Lucian Blaga, care va avea loc în sala mare, sâmbătă, 9 iunie, de la ora 19:00.

Andrei Măjeri

regie și ilustrație muzicală: Andrei Măjeri
decor și video design: Mihai Păcurar
costumele și stylling: Lucian Broscățean
coregrafie și mișcare scenică: Sinkó Ferenc
pregătire muzicală: Katalin Incze
încălțăminte: Mihaela Glăvan
imprimeuri digitale realizate la YOUNG Advertising: YOUNG Advertising
consultant creativ: Liana Martin
maestru de lumini: Jenel Moldovan
asistenţi de regie: Alexandra Felseghi, Petro Ionescu
mulțumiri speciale: Genoveva Hossu, Paul Pitea, Carmen Cherecheș, Adelina Surdu

Distribuţia:
Manole: Sorin Leoveanu
Mira: Romina Merei
Starețul Bogumil: Ionuț Caras
Găman: Radu Lărgeanu
Întâiul (a fost cândva cioban): Mihai-Florian Nițu
Al doilea (a fost cândva pescar): Cosmin Stănilă
Al treilea (a fost cândva călugăr): Radu Dogaru
Amfitrion spectacol / Doamna lui Vodă: Miriam Cuibus
Vodă: Ioan Isaiu
Solii lui Vodă: Anca Hanu, Sânziana Tarța
Umbra lui Manole: Ruslan Bârlea
Protestatarul / Arhanghelul: Cristian Rigman
Femeile: Adriana Băilescu, Elena Ivanca, Irina Wintze
Călugării (copii): Dragoș Bârlea, Tudor Corb, Teodor Pop-Curșeu, Alex Todea

Piesa Meșterul Manole a fost scrisă între 1 mai și 15 septembrie 1926 și publicată în 1927 la Editura Dacia Traiană din Sibiu. Premiera absolută a avut loc în 6 aprilie 1929 la Teatrul Național din București în direcția de scenă a lui Soare Z. Soare, rolul lui Manole fiind interpretat de A. Pop Marțian, iar al Mirei de Aura Buzescu. La 11 februarie 1930 a avut loc premiera piesei la Teatrul Național din Cluj în regia lui Ștefan Braborescu, Manole fiind Ion Tâlvan, iar Mira V. Cronwald. Lucian Blaga a prelucrat mitul Meșterului Manole, de largă circulație în sud-estul european, în care iubirea puternică, mai presus de viață a lui Manole pentru Mira se îmbină cu patima de zămislire a unei opere care să sfideze timpul. Manole, ființă luciferică, luptă pentru cucerirea eternității prin propria creație. Face totul cu măsură și socoteală, respectând proporții, calculând soliditatea temeliilor, în timp ce starețul Bogumil nu crede în măsurători, în număr, „numai în iad se socotește“, spune el;  „În împărăția lui Dumnezeu, a socoti e un păcat ceva mai mic decât necinstirea sâmbetei, dar neapărat mai greu decât călcarea poruncii a șasea”. Bogumil este cel care-l îndeamnă pe Manole la jertfa omenească: „sufletul unui om clădit în zid ar ține împreună încheieturile lăcașului (…) Sufletul iese din trupul hărăzit viermilor și intră învingător în trupul bisericii, hărăzit veșniciei.” Eretic prin credința lui, Bogomil maniheistul crede într-un Dumnezeu imperfect, de o natură duală: binele și răul coexistând în El. Chiar își pune o întrebare menită a răscoli credința lui Manole: „Dar dacă întru veșnicie bunul Dumnezeu și crâncenul Satana sunt frați? Și dacă își schimbă măștile înșelătoare că nu știi când e unul și când celălalt? Poate că unul slujește celuilalt”. Blaga dezvoltă această idee în una dintre poeziile lui, Pax Magna: ”Pe semne – învrăjbiţi / de-o veşnicie Dumnezeu şi cu Satana / au înţeles că e mai mare fiecare / dacă-şi întind de pace mâna. Şi s-au împăcat / în mine: împreună picuratu-mi-au în suflet / credinţa şi iubirea şi-ndoiala şi minciuna“. Ideea de jertfă omenească apare chiar în momentul în care Mira, cu picioarele pe Găman, „joacă“ rolul bisericii, fără ca aceasta să se prăbușească, fapt menit a ilustra soliditatea unor ziduri pătrunse de viul sângelui, de sufletul veșnic al omului. Seninătatea pe care o cere ea meșterilor înnegurați, râsul și voioșia ei, fac parte din jocul de-a moartea și de-a veșnicia la care iubitul ei Manole o supune, ascultând de îndemnul bogumilic: „Fă, nu te mai gândi!“. Piesa reprezintă un moment unic în dramaturgia română, coagulând magicul, sacrul, profanul, misteriile, într-o copleșitoare fuziune a spiritului uman cu cel universal.

Piesa a mai fost pusă în scenă la Naționalul clujean de regizorul Alexa Visarion în 1973. Iată că acum, după treizeci și patru de ani, un tânăr regizor, Andrei Măjeri – aflat la a patra colaborare cu Teatrul Național din Cluj, după Cutia Pandorei de Katalin Thuróczy (2014) și două spectacole pe texte de Rodrigo García, Agamemnon și Moarte și reîncarnare într-un cowboy (2015 și 2016) – se apleacă asupra textului blagian, propunând o viziune modernă. Spațiul de joc, conceput de Mihai Păcurar și costumele aparținând artistului-designer Lucian Broscățean  completează armonios gândul regizorului, alcătuind un cadru de o simplitate austeră în care povestea făuritorului de biserici și a sacrificiului dincolo de fire primește, cu atât mai mult, o tulburătoare profunzime. Dar nu vrem să dezvăluim mai mult din misterul în care se creează acest spectacol pentru a nu ucide tainele și a nu distruge corola de minuni a lumii.

Matei Vișniec

 

A doua premieră a stagiunii este spectacolul Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre de Matei Vișniec, care va avea loc în Studioul „Euphorion“, duminică, 10 iunie 2018, de la ora 19:00. Regia şi decorul: Răzvan Mureșan, costume: Ilona Lörincz, asistent de regie: Radu Lărgeanu, maestru de lumini: Jenel Moldovan       

Distribuţia:
Poetul: Matei Rotaru

Redactorul Șef: Cristian Grosu

Miți: Alexandra Tarce

Directorul închisorii: Adrian Cucu

Fostul magistrat: Cătălin Codreanu

Fostul ministru, Judecătorul: Miron Maxim

Filozoful: Petre Băcioiu

Vera: Diana Buluga

Soțul Verei: Silvius Iorga

Cântăreața cheală: Patricia Brad

 Piesa Despre senzaţia de elasticitate când păşim peste cadavre a fost scrisă de Matei Vișniec la ȋnceputul anului 2009, ȋn Franţa, la cererea actorului și regizorului Mustapha Aouar, director al companiei Gare Au Théâtre din Ivry-sur-Seine, cu ocazia centenarului naşterii lui Eugène Ionesco. Îi oferă astfel dramaturgului ocazia de a-l omagia pe marele său predecesor, aducând în fața publicului celebrul personaj absent al literaturii absurdului, Cântăreaţa cheală.

Eroul piesei, poetul Sergiu Ponegaru încearcă să-şi păstreze valorile literare. El scrie și traduce în plină dictatură comunistă, având privilegiul câtorva conversaţii cu eroina lui Ionesco. Cei doi discută – în libertate, dar mai ales în închisoarea unde ajunge să fie încarcerat eroul – despre literatură, despre farmecul Micului Paris, lăsând impresia unei perechi aflate la prima întâlnire. La următoarele întâlniri, gesturile ei devin mai intime, iar în cele din urmă nu-și mai poate stăpâni lacrimile văzând cât de des este pomenită ea, „un personaj care nici măcar nu există“. Ideea evocării acestui personaj i-a fost dată scriitorului de o amintire a eseistului şi istoricului literar Nicolae Balotă, care a povestit cum în anii ’50, pe când se afla la Jilava împreună cu Constantin Noica, a râs cu mare poftă când Nicolae Steinhardt, aflat în aceeași celulă, le-a povestit piesa absurdă a lui Ionescu. Dar nu doar Cântăreața cheală bântuie prin celula Poetului ci și alte celebrități: însuși Eugen Ionescu, contele de Lautreamont, André Breton, Albert Camus. Apar și doi rinoceri, chiar în momentul în care „orologiul bate de cinci ori“, ora servirii celebrului ceai englezesc.

Regizorul Răzvan Mureșan se află cu Despre senzația de elasticitate când pășim peste cadavre la al treilea spectacol montat pe un text al dramaturgului Matei Vișniec, după ce în anul 2013 punea în scenă Spectatorul condamnat la moarte, iar în 2015 Richard al III-lea se interzice. A devenit un fel de tradiție ca la Teatrul Național din Cluj-Napoca să fie aduse la rampă piese ale scriitorului, după ce în 1999 Anca Bradu monta aici Arie lejeră pentru cal și cămilă. Apoi, în 2004, Radu Afrim regiza Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, cu premiera mondială la Cluj, iar Mona Marian semna direcția de scenă la două spectacole: Bâlci: Femeia țintă și cei zece amanți (2008) și Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal (2009).

 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.