9 septembrie 2014

Specialiştii propun “o chetă naţională” pentru păstrarea “Cuminţeniei Pământului” în România

By In Actualitate, Vizual

Doina Lemny, cercetător la Centrul Pompidou din Paris, şi Maria Rus Bojan, critic de artă şi membru în comitetul de achiziţii al Tate Modern din Londra, consideră că sculptura “Cuminţenia Pământului”  de Brâncuşi ar trebui să rămână în România şi în acest sens s-ar putea face inclusiv o chetă naţională.

Doina Lemny, doctor în istoria artei şi muzeograf cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris, Centrul Georges Pompidou, postură din care se ocupă inclusiv de Atelierul lui Brâncuşi din capitala Franţei, şi Maria Rus Bojan, critic de artă şi curator independent, membru în comitetul de achiziţie al Tate Modern din Londra, unul dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, au participat luni, la sediul Artmark, din Bucureşti, la expoziţia privată la care a fost prezentată şi sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi.

Brancusi BUN

La această expoziţie au participat aproximativ 20 de colecţionari, din ţări precum Marea Britanie, Franţa, Rusia, Estonia, Polonia, Olanda şi Norvegia, dar şi colecţionari români. Doi colecţionari români au făcut deja oferte pentru a cumpăra sculptura “Cuminţenia Pământului”, însă procedura legală prevede că statul român, prin intermediul Ministerului Culturii, trebuie să îşi exercite într-o perioadă de 30 de zile dreptul de preemţiune.

În acest context, Doina Lemny, doctor în istoria artei şi muzeograf cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris, Centrul Georges Pompidou, a declarat că sculptura “Cuminţenia Pământului” este operă care ar trebui să rămână în România.

 “Ce înseamnă «Cuminţenia Pământului»? Ce înseamnă «Cuminţenie»? Este inferioritatea femeii, care este într-o postură de pioşenie, de privire în sine însăşi, de aplecare spre meditaţie. De aceea spun că această operă este o operă esenţialmente românească şi ar trebui să rămână în România, cu toate sacrificiile pe care le-am putea face noi acum. Eu ştiu că suntem într-o criză financiară şi toată lumea este într-o criză financiară şi că este foarte greu să credem că Ministerul Culturii ar avea bani să răscumpere această operă, dar o chetă naţională – după cum fac americanii şi după cum se face în alte ţări – s-ar putea face, ca să recuperăm această operă şi ca să poată fi văzută de toată lumea”, a spus Doina Lemny.

Cercetătoarea a vorbit şi despre istoria acestei sculpturi, pe care o consideră a fi “momentul cheie” în creaţia lui Constantin Brâncuşi, respectiv momentul în care acesta s-a desprins de mentorul său, Auguste Rodin.

“Este realizată dintr-un bloc din piatră din catacombele Parisului. Aşa făceau toţi sculptorii la începutul secolului. De altfel, Parisul este săpat în diverse niveluri, pentru că se aprovizionau de acolo. Marmura era foarte scumpă. Ca şi Brâncuşi, şi Modigliani şi alţi sculptori nu îşi procurau marmură, ei ciopleau în piatra pe care o cumpărau sau în piatra recuperată din anumite construcţii. Brâncuşi a avut această piatră, a sculptat-o şi – după cum am spus în prezentarea mea făcută colecţionarilor care au venit şi acestui grup de sponsori de la Tate Gallery – a fost momentul cheie în creaţia lui Brâncuşi. De aceea este importantă. A fost momentul cheie în creaţia lui Brâncuşi, când el şi-a dat seama că, rămânând alături de Rodin, nu avea decât să repete ceea ce Rodin a făcut şi deci nu avea nimic original”, a explicat Doina Lemny.

Potrivit acesteia, intenţia lui Brâncuşi a fost la momentul respectiv “reîntoarcerea la o metodă ancestrală, din epoca pietrei”. “La început de secol 20, Brâncuşi reia această metodă (…) Cu atât mai mult cu cât Brâncuşi nu desena înainte. Este unul din puţinii sculptori care sculptau direct. Cioplea direct, fără schiţe. Acesta are un avantaj pentru că îi dă timp sculptorului, artistului să mediteze, îi dă idei. Aceasta este frumuseţea actului artistic, piatra îi vorbeşte şi nu este o figură de stil”, a spus Doina Lemny.

cumintireapamantului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aceasta a vorbit şi despre faptul că, fiind realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului.

Doina Lemny a explicat că Brâncuşi a ajuns să facă această sculptură în timp ce a făcut, tot dintr-un bloc de piatră, “Sărutul”.

“Mă întreba cineva unde se află acest «Sărut». «Sărutul» este un titlu generic, pentru că Brâncuşi a făcut «Sărutul» prima dată în 1907, a început. Primul «Sărut» se află la Craiova şi este o minune. Dar a continuat această temă, «Sărutul». Timp de 40 de ani el a lucrat la «Sărut» şi i-a simplificat forma. Primul «Sărut» a fost o replică modernă a «Sărutului» lui Rodin. Rodin a făcut «Sărutul» într-o manieră simbolică, a sculptat două personaje înlănţuindu-se într-un act de dragoste. Brâncuşi are o metodă inversă, ia un bloc de piatră şi începe să schiţeze capul femeii, corpul femeii şi corpul bărbatului într-o fuziune perfectă, fuziunea din dragoste până la moarte”, a spus Doina Lemny.

“Până în 1907 el realizează «Cuminţenia Pământului», «Sărutul» – pe care-l continuă 40 de ani (…) până la Poarta Sărutului – şi a treia operă, «Rugăciunea». «Rugăciunea» este un ansamblu care se găseşte la cimitirul Dumbrava din Buzău. Este o comandă a unei văduve a unui avocat român”, a explicat Doina Lemny.

Totodată, Doina Lemny a ţinut să precizeze că, de-a lungul vieţii sale, Constantin Brâncuşi nu a făcut nicio donaţie statului român, în ciuda celor afirmate în ultimii ani, în special în legătură cu Atelierul său din Paris.

“Brâncuşi n-a făcut nicio donaţie. Nu a făcut niciodată vreo donaţie României şi nici nu a avut această intenţie. Brâncuşi nu şi-a renegat niciodată originile. Brâncuşi a fost legat de România. În toate arhivele el scrie şi în română şi în franceză, nu uităm însă că primele opere sunt urmare a unor comenzi ale compatrioţilor şi în felul acesta s-a întreţinut din punct de vedere pecuniar. Dar, din 1904 până în 1957, când moare, el creează în Paris. În 1935 i se face comanda pentru ansamblul de la Târgu-Jiu, iar acesta i-a dat lui ocazia să realizeze o sinteză a întregii sale opere. Deci el a considerat că a lăsat ţării natale acest ansamblu, care este o mminune, dar atelierul l-a lăsat Parisului, unde a creat capodoperele. I se părea şi normal. Nu şi-a pus niciodată problema să facă donaţii”, a completat Doina Lemny.

Pe de altă parte, prezentă luni la sediul Artmark din Bucureşti, Maria Rus Bojan, critic de artă şi membru în comitetul de achiziţii al Tate Modern din Londra, a spus că membrii acestui comitet sunt foarte bucuroşi că această vizită pentru donatorii şi contributorii celebrului muzeu are loc în România.

“Anul trecut am fost la Budapesta şi la Moscova, iar în acest an instituţia a decis ca vizita să fie concentrată pe Bucureşti, ca şi capitală a României, şi pe Cluj, ca şi centru cultural extrem de activ în acest moment în zona artei contemporane”, a spus Maria Rus Bojan.

Întrebată cum au reacţionat colecţionarii internaţionali când au văzut sculptura “Cuminţenia Pământului”, Maria Rus Bojan a spus:

Să vezi o lucrare de Brâncuşi este pentru oricine, pentru orice român, un prilej formidabil de bucurie şi de mândrie, pentru că Brâncuşi este considerat cel mai important sculptor modern, făuritorul sculpturii moderne la nivel mondial. Sculpturile lui sunt în cele mai prestigioase muzee din lume. Artmark ne-a oferit un regal astăzi”.

Întrebată dacă este interesat muzeul Tate Modern de “Cuminţenia Pământului”, Maria Rus Bojan a spus că este convinsă că, dacă va exista vreo posibilitate de a achiziţiona această lucrare, cei de la Tate şi-o vor manifesta. “Însă trebuie să lăsăm lucrurile să decurgă firesc şi să vedem care va fi poziţia statului român vizavi de achiziţia acestei lucrări”, a spus Bojan.

“Procedurile la Tate sunt foarte diferite de alte instituţii. În primul şi în primul rând, este o lucrare care are o valoare considerabilă. Procedura este ca statul român să-şi exercite dreptul de preemţiune. Evident că eu reprezentând comitetul de achiziţii nu pot ca să mă refer la intenţia muzeului. Muzeul are propria sa politică şi evident că, dacă va exista un interes, sunt convinsă că şi-l vor manifesta. Însă, în acest moment, a fost o foarte mare surpriză pentru noi să vedem această lucrare”, a mai spus Maria Rus Bojan.

Ea a mai spus că Tate ar putea fi interesat şi de alte lucrări ale unor artişti români, dar şi din alte ţări din estul Europei.

“Eu cred că este mai mult decât lăudabil că o instituţie muzeală atât de prestigioasă să se gândească să recupereze avangardele din estul Europei. Evident că există un interes faţă de artiştii români şi în fiecare an acest comitet cumpără pentru colecţia muzeului lucrări din diferite spaţii geografice, deci în acest comitet intră ţări ca şi Polonia, Estonia, Rusia, Azerbaidjan, Ungaria, Slovacia, e o zonă foarte diversă. Acum suntem într-o perioadă de cercetare, în care vedem expoziţii şi cele mai interesante lucruri pe care curatorii de la Tate sunt interesaţi ca să le achiziţioneze pentru colecţia lor. Dar noi suntem sprijinitorii acestui departament, cu fonduri private. (La Bucureşti, n.r.) este o vizită privată, nu una oficială, şi evident că, după ce anul trecut a fost achiziţionat un Grigorescu şi o lucrare de Geta Brătescu pentru colecţia Tate, sperăm ca şi în anii viitori, la următoarea noastră sesiune de achiziţii, să fie cel puţin doi artişti din România”, a mai spus Maria Rus Bojan.

Însă, ca şi Doina Lemny, Maria Rus Bojan a spus că şi-ar dori totuşi ca sculptura “Cuminţenia Pământului” să rămână în România.

“Îmi doresc să rămână în România, pentru că, în anii ’50, donaţia Brâncuşi putea să ajungă în România şi nu a ajuns din cauza unor contexte politice nefaste. Or evident că şi eu, ca român care trăieşte în străinătate, pot spune că trebuie să ne preţuim mai mult pe noi în propria noastră ţară, pentru că atunci vom fi cu toţii mult mai apreciaţi peste tot. Evident că o sumă atât de mare este foarte greu ca să o găseşti atât în zona guvernamentală, cât şi în zona privată din România, însă este după mine o datorie de onoare. După ce s-a pierdut întreaga donaţie a atelierului Brâncuşi, după ce s-au pierdut alte lucrări care puteau să rămână în România. Cred că statul român trebuie să facă un efort major şi să găsească fondurile necesare şi să achiziţioneze lucrarea”, a spus Maria Rus Bojan, care a avut astfel o părere total diferită de Doina Lemny în privinţa “donaţiilor” lui Brâncuşi pentru statul român.

Însă, chiar dacă va rămâne în România sau va fi achiziţionată de un colecţionar sau de un muzeu din străinătate, Maria Rus Bojan a spus că îşi doreşte ca sculptura “Cuminţenia Pământului” să ajungă pe “mâini bune”.

“Senzaţia mea este că următorul proprietar al acestei lucrări va fi cea mai fericită persoană sau cel mai important muzeu din lume, având o lucrare atât de importantă. Această lucrare spune foarte multe despre spiritualitatea noastră ca români (…) Nu pot decât să îmi doresc ca această piesă să ajungă pe mâini bune”, a mai spus Maria Rus Bojan.

Costă 20 de milioane de euro

Sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, care este evaluată la circa 20 de milioane euro şi face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune, a anunţat, luni, casa de licitaţii Artmark.

Contactat luni de agenţia MEDIAFAX, Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că Ministerul Culturii nu are în buget 20 de milioane de euro pentru a cumpăra sculptura “Cuminţenia Pământului” de Brâncuşi, însă l-a informat pe Victor Ponta şi Guvernul va decide dacă vor fi demarate negocieri cu proprietarii lucrării.

El a mai spus că în documentul pe care l-a primit Ministerul Culturii se spune, de asemenea, în mod explicit că proprietarii sculpturii vor să vândă această lucrare.

“Este vorba de Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, cei doi proprietari, şi au încheiat un contract de mandat de reprezentare, pe o perioadă de şase luni de zile, cu Artmark”, a mai spus Kelemen Hunor.

Totodată, Alexandru Bâldea, directorul casei de licitaţii Artmark, a declarat că doi colecţionari români au făcut deja oferte pentru a cumpăra sculptura “Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, lucrarea stârnind şi interesul unor colecţionari din ţări precum Marea Britanie, Rusia şi Olanda.

Astfel, de îndată ce se împlineşte perioada alocată prin lege exerciţiului preemţiunii, respectiv 30 de zile, se va stabili data licitaţiei. “Dacă statul nu îşi manifestă dreptul de preemţiune, atunci vom organiza o licitaţie. Probabil că va fi o licitaţie cu mai puţini participanţi, participând cei ale căror oferte au fost între timp colectate”, a spus Alexandru Bâldea.

Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

“Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

După ce a fost ridicată de la Muzeul Naţional de Artă al României, “Cuminţenia Pământului” a fost dusă la Muzeul Naţional Cotroceni, unde este găzduită şi în prezent.

Sculptura este realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.