17 septembrie 2014

Serile VECHIUL Cluj. Ce beau şi mâncau clujenii acum 500 de ani

By In Clio

Poveşti despre Cluj. Despre localurile, băutura şi mâncarea din Clujul de altădată, seara de dezbateri a Asociaţiei Vechiul Cluj, a umplut ieri, de la ora 19.00, Terasa Etno a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. A fost cea de a patra serie de discuţii despre Clujul Vechi din seria “Poveşti despre Cluj”, şi destui clujeni au venit să asculte vorbitorii dar şi să guste dintr-un papricaş de cocoş de zile mari.

Despre ce mâncau şi ce beau clujenii de acum 500 de ani,  şi unde, cum era situaţia cu vinul, berea şi alimentele au vorbit invitaţii asociaţiei, doctorul în istorie Vasile Lechinţan, istoricul Lukacs Jozsef, istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etmografic şi gastronomul Mircea Groza, venit din Sălaj pentru eveniment.

Amfitrion a fost Sebastian Moga, preşedintele Asociaţiei Vechiul Cluj, foarte activă pe contul de Facebook Vechiul Cluj, unde sunt postate fotografii superbe cu oraşul vechi. De altfel, organizarea a fost foarte bună, permanent au rulat pe un panou amplasat pe terasă fotografii cu Clujul de altădată din colecţia asociaţiei.

BUN1

Amfitrionii “Povesti despre Cluj”-Sebastian Moga, Vasile Lechinţan, Tudor Sălăgean, Mircea Groza, Lukacs Joszef, de la stânga la dreapta -(c)clujulcultural.ro

Vinul apare la Cluj in documente la 1366

Tudor Sălăgean a spus că vinul apare în documente la Cluj în 1366, când oraşul priveşte un privilegiu de a comercializa de la regele Ludovic D”Anjou.

4 dinari costa un butoi iar până atunci se plătea o… vacă pe un butoi!  Încet încet, Clujul devine autoritatea numărul 1  în Transilvania in materie de vin, tradiţie care s-a pierdut în timp. Unitatea de măsură a vinului s-a extins in toata Transilvania.

Cârciumile Clujului erau multe în afara oraşului, aproape de ziduri şi erau frecventate de studenţi, piarişti, cele mai diferite categorii sociale. În zilele de târg, vânzătorii şi ţăranii aveau voie să intre în Cluj fără taxă. Hanurile au proliferat în jurul oraşului, unde se cazau comercianţii si depozitatu cantităţi mai mari apoi le duceau gratis în oraş. Majoritatea veneau cu cai şi căruţe pline cu produse la hanurile şi crâşmele clujene din vechime.

Una din aceste cârciumi se spune ca a fost Cârciuma Dracului, dar cei prezenţi nu au putut să o localizeze.

În ce priveşte vânzarea vinului, producătorii aveau voie să vândă  câte 50 de vedre maximum.

Istoricul Lukacs Jozsef a povestit că o molimă a stricat definitiv viile clujene în secolul 19, din cauza bolii filostera.

Lukacs: Clujul exporta la Carei şi Oradea turta dulce

Istoricul  Lukacs Jozsef, cu un doctorat in istorie, pe o temă de gastronomie clujeană veche, a explicat că in jur de anul 1500, secolul 16, existau două brutării la Cluj, şi încă multe case de copt private. Pe lângă pâine, se producea turtă dulce şi miere de albine care se exporta la Carei şi Oradea.

El a prezentat audienţei  o superbă carte de bucate aparţinând principesei Bornemisza, soţia ultimului principe a Transilvaniei.

Luacs BUN

Istoricul Lukacs Joszef cu una din cele mai vechi carti de bucate scrisa de principesa Bornemisza. (c) clujulcultural.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vă oferim o filmare cu intervenţia de excepţie a lui Lukacs, care vorbeşte despre vin, mâncare şi cărţile de bucate clujene:

Gastronomul Mircea Groza a explicat modalitatea în care bunicii noştri făceau mâncarea laolaltă cu alte etnii, cu ungurii, cu evreii, in Hida, localitatea de unde se trage.

“Evreii mâncau koşer, aveau abatoare, aveau 16 magazine, 4 măcelării. Românul era şoapterul, el aştepta, îşi ascuţea cuţitul şi făcea sacrificul de animale. Sacrificiile  care nu reuşeau, nu erau considerate carne koşer aşa că carnea se vinde la români şi unguri.  Ungurii erau specialişti în mâncarea ciolend, făcută din carne de vită, porc, fasole şi ingrediente, ceapă, pătrunjel. Se făcea şi raţă afumată, vită afumată, tot felul de mâncăruri. Se gătea cu ce avea ţăranul acasă, mâncarea era sănătoasă”, a spus Groza.

El a preparat împreună cu organizatorii de la terasa Etno un delicios papricaş de cocoş.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.