21 septembrie 2015

Semnatarii unei Carte Culturale a Minorităţilor Clujene condiţionează sprijinul pentru candidatura oraşului la Capitală Culturală Europeană!

By In Clio, Special

O  Cartă Culturală a Minorităţilor Naţionale Clujene a fost lansată astăzi la Cluj-Napoca, la iniţiativa Csillei Hegeduş, vicepreşedinte UDMR şi şefa departamentului cultural al UDMR. Politiciana a reuşit să coopteze în jurul iniţiativei sale importante oficialităţi clujene din domeniul cultural, care au semnat documentul în faţa unei săli pline de jurnalişti români şi maghiari.

Au semnat documentul Marius Tabacu, director Filarmonica Transilvania, Mihai Măniuţiu, director Teatrul Naţional Cluj, Tompa Gabor, director Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Lucian Nastasă-Kovacs, director Muzeul de Artă Cluj, Ana Soos, prorectorul liniei maghiare a Universităţii “Babeş-Bolyai”, Gergely Balasz, director Zilele Culturale Maghiare, Istvan Szakats, director Fundaţia AltArt, membru în Comitetul Director al Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Eurpeană 2021, Tonk Marton, decan Universitatea privată maghiară Sapientia, Gyula Szep, director Opera Maghiară Cluj, Robert Schwartz, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România-filiala Cluj şi Wilhelm Schreibert, vicepreşedinte Forumul Democrat German.

CARTA

S-a semnat Carta Culturala a Minoritatilor Clujene

Toţi aceştia au semnat Carta care prevede consolidarea interculturalităţii la Cluj-Napoca.

Avem convingerea că încurajarea dialogului intercultural, respectiv dezvoltarea unei relații active între culturi, contribuie la dezvoltarea unei comunități democratice, reprezentând totodată, o condiție esențială pentru dezvoltarea societăților coezive și creșterea calității vieții. Documentul se dorește a fi fundamentul dialogului permanent dintre comunitățile Clujului, în scopul cunoașterii, înțelegerii și respectului reciproc față de valorile culturale ale fiecăruia”, subliniază inițiatorii în textul Cartei elaborate în spiritul unor prevederi cuprinse în convențiile europene și internaționale ratificate de România.

Carta este redactată în limbile română, maghiară, germană şi idiş. Semnatarii susţin că e o cartă unică în Europa!

Evenimentul a avut loc la Muzeul de Artă  Cluj. 

Exista vieţi paralele la Cluj-Napoca. Noi vrem să schimbăm acest lucruCarta asta este crezul nostru. Ea este un document practic. Spunem nu prin intermediul ei multiculturităţii de sertar şi de paradă”,  a spus vicepreşedintele UDMR, Csilla Hegeduş.

Actul cultural nu e un lux. Nu suntem nişte excentrici. Vrem sa îmbunătaţim viaţa cetăţenilor. Noi, semnatarii acestei Carte sprijinim proiectul Cluj Capitală Culturală Europeană 2021  doar dacă adoptă prevederile acestei Carte”, a mai spus Hegheduş.

Întrebată dacă acest fapt nu seamănă cu o forţare la adresa echipei care pregăteşte dosarul de candidatură al Clujului, Hegheduş a primit instant ajutorul lui Szakats Istvan, de la ONG-urile AltArt şi grupul Musai-Muszay dar, în acelaşi timp, membru şi în Comitetul Director al Asociaţiei Cluj  2021-Capitală Culturală Europeană care se pregăteşte să depună aplicaţia de candidatură!

“Cele două aplicaţii nu sunt identice,  nu văd nici o problema că vine Ianoş să împingă şi el maşina, adică semnatarii cartei, cam asta e ideea”, a spus acesta, completat repede de Hegeduş: ” Fiecare etnie care trăieşte la Cluj îşi păstrează cu mândrie valorile. Vorbim de plus valoare, de interacţiune ,de produs cultural”.

Preşedintele Asociaţiei Cluj 2021- Capitală Culturală Europeană, istoricul Florin Moroşanu. a declarat pentru clujulcultural.ro “că principiile Cartei sunt foarte bune, dar încă nu am votat aderara la ea în Comitetul Director (CD). Abia dacă avem vot în CD vom adera la această Cartă!

O opinie mai tranşantă a oferit istoricul Lucian Nastasă-Kovacs, directorul Muzeului de Artă Cluj:

“Multiculturalismul  cu ce are el  foarte bun nu va dispărea. Noi suntem ca într-un laborator acum. Sper sa găsim tehnicile adecvate. Suntem un grup de acţiune nu de reflecţie. Cu această Cartă nici o etnie nu se va trezi mai săracă, din contră. Fiecare  a venit până acum cu zestrea paralelă, ei bine, noi vrem acum să facem lucrurile împreună. Nu vrem să blocăm nici un alt proiect, nici o candidatură, pe care o recunoaştem ca autoritate ci  vrem să punem osul. Să recunoaştem că există insatisfacţie între români şi unguri. De exemplu problema refugiaţilor a indus tensiune între români şi unguri.

Szakats  Istvan a arătat că această Cartă a pornit de la nişte clivaje din societate exemplificând cu situaţia romilor de pe strada Coastei, mutaţi de primărie acum câţiva ani ca să se facă loc unui campus ortodox. El a mai spus clar că aplicaţia Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 nu poate exista fără aceste principii din Carta lansată astăzi!

Principiile fundamentale ale Cartei:

– deschiderea şi nevoia de înţelegere în dialogul dintre comunităţi, cunoaşterea reciprocă, aprecierea şi respectul faţă de celalate culturi

– garantarea şi încurajarea membrilor fiecărei comuntăţi de a participa la dialog

– respectul reciproc faţă de demnitatea şi valorile comunităţilor implicate în dialogul intercultural

– respingerea tuturor formelor de rasism, xenofobie, discriminare şi intoleranţă-

– importanţa prevenirii şi evitarea conflictelor, înlăturarea neîncrederii,  demontarea prejudecăţilor istorice şi culturale.

– încurajarea creativităţii culturale, şi consolidarea rolului de mediator al artelor.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.