6 noiembrie 2020

Se va lansa al patrulea volum din “Istoria Clujului” de Jakab Elek

By In Carte, Clio

Al patrulea volum din “Istoria Clujului” de Jakab Elek, o traducere din maghiară în limba română a unui masiv manuscris de 3000 pagini  se va lansa curând de către Asociația Vechiul Cluj.

Jakab Elek

Am discutat cu traducătorul Varga Attila despre traducere.

Cel de-al patrulea volum al primei serii din monografia lui Jakab Elek dedicată Istoriei Clujului abordează intervalul de timp care se referă la perioada de sfârşit a domniei lui Carol al VI-lea de Habsburg. Și de această dată, volumul nu ar fi fost posibil fără implicarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi a Asociaţiei „Vechiul Cluj”, care au inițiat și au susţinut, cu responsabilitate, proiectul Clujul – Oraşul Comoară.

    Prin această carte se oferă publicului clujean informații despre noblețea unui trecut glorios și imaginea corespunzătoare a rolului și a locului acestui oraş în istoria regională, națională și europeană. Transilvania, poate într-o măsură mai pregnantă decât celelalte teritorii românești extracarpatice, a fost mai conectată la Europa Centrală și la evoluțiile din Occidentul Europei.

În volumul de față sunt relevați cititorului ultimii trei ai domniei lui Carol al VI-lea de Habsburg (1738-1740), o domnie lungă, de aproape trei decenii, care a fost bogată în evenimente atât pentru monarhie, cât și pentru orașul Cluj.

Istoricul și traducătorul Varga Attila

Detaliile din carte care compun istoria urbană clujeană sunt captivante, atât pentru specialiști cât și pentru marele public. Dincolo de firescul din viața cotidiană, segmentul cronologic abordat a stat sub semnul unei noi și virulente epidemii de ciumă, un flagel care s-a dovedit și atunci a fi un adevărat „cavaler al apocalipsului”.

Dincolo de consecințele demografice și mentale ale epidemiei, atent descrise de către Jakab Elek, mai întâlnim în prezentul volum detalii interesante despre administraţia oraşului, domeniile şi socotelile sale, despre cele mai semnificative construcţii arhitecturale din acei ani, despre viața culturală a oraşului care a fost una efervescentă (mai multe tipografii care au publicat o sumedenie de cărţi și broșuri, despre şcolile confesionale din oraș etc.) și, nu în ultimul rând, despre relaţiile interconfesionale din cadrul comunităţii.

Și în acești ani tratați în carte s-a detașat prin evidentul ei „disputa” romano-catolici – susținuți tacit de Casa de Habsburg – versus calvini şi unitarieni, multe probleme fiind generate de restituirile/preluările de biserici, școli, spitale și bunuri de la unitarieni și calvini. De altfel, Jakab Elek constată la finalul paginilor consacrate domniei lui Carol al VI-lea că „suveranul a văzut, încă din timpul vieţii, că ţelurile sale au sorţi de izbândă. El a lăsat în urmă un oraş Cluj care i-a fost fidel, dar şi o confesiune romano-catolică mult extinsă şi cu putere de cucerire”.

Frapează în textul lui Jakab Elek menționarea mai multor donații ale unor persoane (anonime și cunoscute) sau instituții pentru susținerea la studii a unor tineri romano-catolici, calvini și unitarieni. Importanța acordată învățământului în epocă este un barometru al dorinței generale de modernizare a societății, al implicării habsburgilor în raționalizarea și dezvoltarea provinciei. Nevoia de persoane educate pentru o administrație, economie, cultură etc. mai performante era acut resimțită de factorii responsabili dar și de persoane private. Prin urmare, asemenea gesturi de mecenat erau deopotrivă cauze și efecte ale unei lumi aflate în schimbare, iar Clujul nu putea să se sustragă unei atari tendințe.

Fără îndoială, opera lui Jakab Elek este una fundamentală pentru înțelegerea în general a istoriei Transilvaniei din vechime până la mijlocul secolului al XIX-lea, dar cu siguranță această lucrare este esențială pentru cunoașterea, în detaliu, a vieții orașului de pe Someș în toată complexitatea sa, cu informații de ordin economic, social, politic, militar, cultural, spiritual, comportamental sau juridic-administrativ.

Traducerea din limba maghiară veche în limba română a monumentalei lucrări a academicianului Jakab Elek aparţine cercetătorului Dr. Varga Attila de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române.   

 

 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.