S-a lansat volumul „Transilvania în cinci secole de cartografie”

Carte

Volumul ”Historia Transylvaniae. Transilvania în cinci secole de cartografie”, publicat de Editura Institutului Cultural Român şi care valorifică un număr de 124 de hărţi, a fost lansat recent la București.

„Volumul conţine peste 120 de hărţi ale Transilvaniei, în cinci secole de cartografie. Sunt dovezi cartografice, sunt documente extrem de importante pentru istoria românilor din Transilvania şi pentru istoria românilor în general. Documente care atestă prin imaginile lor pe de o parte continuitatea românilor în vatra vechii Dacii şi, de asemenea, unitatea teritoriilor româneşti, pentru că sunt foarte multe hărţi care arată, chiar în percepţia unor cartografi străini din secolele trecute, hărţile combinate ale Transilvaniei, Valahiei şi Moldovei, la care unii adaugă şi menţiuni despre Basarabia, Bucovina. Deci este o modalitate prin care noi putem să observăm chiar pentru secolele trecute faptul că limba comună în aceste teritorii, obiceiurile, elementele de religie, elementele legate de tradiţii au conturat ideea unei unităţi care, după aceea, la 1918, a însemnat de fapt realizarea statului naţional unitar român modern”, a precizat preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, prof. univ. dr. Adrian Năstase, coordonatorul lucrării.

Din volum fac parte trei studii introductive ample, semnate de preşedintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop, de ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, şi de Adrian Năstase.

„Hărţile, multe dintre ele, sunt chiar opere de grafică excepţionale care au o valoare documentară, dar şi artistică deosebită”, a menţionat Adrian Năstase.

Prezent la eveniment, acad. Răzvan Theodorescu a apreciat că este vorba despre o carte „absolut remarcabilă”.

„S-au unit aici un ardelean, un muntean şi un basarabean, un ambasador, un multi-ambasador şi un universitar absolut remarcabil, rectorul Universităţii din Cluj, şi ne-au dat o contribuţie care merită cu prisosinţă un premiu al Academiei”, a spus Răzvan Theodorescu.

Vicepreşedintele Institutului Cultural Român, Mirel Taloş, a precizat că ICR a semnat anul trecut un protocol de colaborare cu Academia Română.

„Aceste lucrări vin, trebuie să recunoaştem şi să ne asumăm, pe un gol. Istoria românilor, nu numai istoria Transilvaniei, este în general destul de puţin şi de precar cunoscută în Occident şi cred că această sărbătoare a Centenarului vine ca un moment bun să umplem cât de mult putem acest gol”, a declarat Mirel Taloş.

Volumul „Historia Transylvaniae, care va fi publicat şi în limba engleză, va putea fi găsit la librăria Institutului Cultural Român, dar va intra şi în librăriile din România.

Atlasul valorifică piese rare aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Naţional de Istorie a României, Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, precum şi în colecţia particulară a prof. univ. dr. Adrian Năstase şi în cea a istoricului Mihai Gribincea.

buton pause

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:PPeste 125 de piese au intrat în preselecţia Eurovision România, cu 70% mai multe decât anul trecut, iar câştigătorul, care va reprezenta ţara noastră la Eurovision Song Contest 2019, ce va avea loc la Tel Aviv, va fi stabilit în luna februarie, au anunţat miercuri organizatorii.

Materialele au fost transmise exclusiv online, o premieră în istoria participării României la concurs, iar joi, 20 decembrie, vor fi desemnaţi semifinaliştii selecţiei naţionale.

„Timp de o lună de zile, compozitorii au înscris în competiţie un număr impresionant de piese – 126, cu 70% mai multe decât la ediţia precedentă. (…) Sub sloganul ‘Împlineşte visul!’, echipa Eurovision România a dat start înscrierilor pe 9 noiembrie, urmând ca, în următoarele zile, juriul de preselecţie să aleagă cel mult 24 de piese pentru etapele următoare ale Selecţiei naţionale. Regizori muzicali, oameni de radio, de televiziune şi alţi specialişti vor asculta cele 126 de piese înscrise, urmând să decidă care vor intra în Selecţia naţională”, se arată într-un comunicat de presă remis miercuri AGERPRES.

Conform calendarului, etapa semifinalelor va avea loc pe parcursul lunilor ianuarie şi februarie 2019, iar marea finală, în care va fi desemnat reprezentantul României la Eurovision Song Contest 2019, va avea loc în Bucureşti, în luna februarie.

În premieră, Selecţia naţională va avea un juriu naţional pentru semifinale şi unul internaţional pentru finala competiţiei, iar o altă noutate a ediţiei din acest an este modul în care telespectatorii vor participa la alegerea reprezentantului României la Eurovision.

„În fiecare semifinală, juriul naţional va califica cel mult cinci piese, iar telespectatorii câte una. În urma jurizării şi televotului, cel mult 12 piese vor merge în finală. În ultima fază a Selecţiei naţionale, reprezentantul României va fi decis de juriul internaţional şi telespectatori, punctajul acordat de telespectatori având ponderea punctajului acordat de un jurat. În calitate de organizator, TVR îşi rezervă opţiunea de a oferi câte un wild card în fiecare etapă a selecţiei, fără ca exercitarea acestui drept să conducă la diminuarea numărului de piese calificate prin jurizare sau după caz, prin televot”, se mai arată în comunicat.

Eurovision Song Contest 2019 va avea loc la Tel Aviv, sub sloganul „Dare to dream”, cu semifinalele pe 14 şi 16 mai şi finala pe 18 mai.

La ediţia cu numărul 64 a competiţiei muzicale, alături de România, s-au mai înscris 41 de ţări: Albania, Armenia, Austria, Australia, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Macedonia, Germania, Georgia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Ucraina şi Marea Britanie.

Precedenta ediţie a competiţiei muzicale a fost câştigată de reprezentanta Israelului Netta, cu piesa „Toy”.

Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).

Eurovision este o competiţie muzicală internaţională organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa.

Prima ediţie a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveţia. Difuzat fără întrerupere, timp de 60 de ani, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *