22 decembrie 2018

Retrospectiva 2018. Nouă conducere la Academia Română

By In Clio

Academia Română are, începând din 2018, o altă conducere, noul său preşedinte, Ioan-Aurel Pop, afirmând că rolul acestui for este să reinstaureze încrederea în instituţie, dar şi în celelalte instituţii ale statului, iar numele de România să ajungă din nou “pe buzele tuturor”.

După decesul lui Ionel Valentin Vlad, pe 24 decembrie 2017, prezidiul Academiei l-a ales, pe 5 ianuarie 2018, pe Cristian Hera în funcţia de preşedinte al acestui for, pentru trei luni, până la organizarea de alegeri.

Conform Statutului Academiei, care prevede că scrutinul are loc din patru în patru ani în prima săptămână a lunii aprilie, data de 5 aprilie a fost stabilită pentru alegerea preşedintelui, iar cea de 20 aprilie, pentru cei patru vicepreşedinţi şi secretarul general.

Pentru funcţia de preşedinte au fost făcute patru propuneri: Cristian Hera – din partea Secţiei de ştiinţe agricole şi silvice; Bogdan Simionescu – Filiala Iaşi; Ioan-Aurel Pop – Secţia de ştiinţe geonomice, şi Victor Voicu – Secţia de ştiinţe medicale. Cu o zi înainte de alegeri, Cristian Hera, care deţinea interimar preşedinţia Academiei, a anunţat că, deşi a fost propus, nu va candida din motive de sănătate.

“Emoţiile mele sunt la fel de mari, după cum se ştie nu mi-am depus candidatura. Maurul şi-a făcut datoria şi se poate retrage, dar am o mare răspundere pentru viitorul acestei instituţii. (…) E un singur motiv, sănătatea, care nu îmi îngăduie să merg mai departe, deoarece pentru funcţia de preşedinte al Academiei îţi trebuie, zic eu, o sănătate de fier, să poţi fi prezent la toate întâlnirile de aici”, declara Hera, pentru AGERPRES.

La rândul său, Bogdan Simionescu afirma că aşteaptă ziua alegerilor “cu încredere şi cu convingerea că membrii Academiei vor alege bine”, în timp ce Victor Voicu spunea că “trebuie făcut totul pentru gloria şi veşnicia Academiei Române”.

Ioan-Aurel Pop a subliniat că alegerile reprezintă “un moment important al vieţii normale” a Academiei Române, oricine va prelua această funcţie “onorantă şi dificilă” trebuind doar “să aplice programul Academiei”.

“După părerea mea, toţi academicienii, toţi membrii titulari, care prin statut au dreptul să candideze, sunt nişte personalităţi aşa de mari încât se află toţi în serviciul acestei instituţii, iar instituţia, la rândul ei, în serviciul naţiunii, încât oricine va prelua această funcţie onorantă şi dificilă nu trebuie decât să aplice programul Academiei care e înscris de un secol şi jumătate în toate documentele ei fundamentale, să reprezinte bine instituţia, să se consulte cu toţi colegii şi să ajungă la cele mai bune măsuri”, a declarat Pop, pentru AGERPRES.

Pe 5 aprilie, în cursa pentru preşedinţia Academiei Române au intrat aşadar Bogdan Simionescu, Ioan-Aurel Pop şi Victor Voicu. În urma votului, Ioan-Aurel Pop a fost ales cu o majoritate simplă de 86 de voturi, pentru un mandat de patru ani, contracandidatul său din turul al doilea, Victor Voicu, obţinând 56 de voturi.

“Pentru mine, Academia Română, cea mai importantă instituţie de erudiţie, de consacrare, de cercetare şi de creaţie din această ţară, trebuie să reinstaureze încrederea în ea şi în celelalte instituţii ale statului pentru ca numele de România să ajungă din nou pe buzele tuturor, cum s-a întâmplat acum 100 de ani, când miracolul nostru românesc a uimit Europa prin Unirea cea Mare”, a spus Pop, după alegerea în noua funcţie.

În noua funcţie “de reprezentare”, Ioan-Aurel Pop se angaja să fie un “comunicator” şi să transmită “mesajele potrivite” ale Academiei, în limba română, dar şi în limbile de circulaţie internaţională.

“Trebuie să se reinstaureze dialogul acestei Academii cu celelalte academii, cu celelalte instanţe europene. Facem parte dintr-un for de elită al Europei – Uniunea Europeană. Trebuie să fim prezenţi şi să încercăm să ducem o imagine potrivită rolului pe care l-am jucat aici. Suntem cel mai numeros popor din Sud-Estul Europei, locuim în cea mai mare ţară din Sud-Estul Europei ca suprafaţă, iar ca resurse poate să fie acelaşi lucru. (…) Cine intră în aula acestei clădiri, sub cupolele pe sub care au trecut Maiorescu, Bariţiu, Bărnuţiu, Lapedatu, Nicolae Iorga şi toţi ceilalţi, sigur că e privilegiat al sorţii, urmele paşilor lui rămân şi e foarte important ca acest sentiment să-l aibă şi poporul român. Un sentiment de trăinicie, de siguranţă, un sentiment de readunare a forţelor acestui neam, de readunare a celor care au plecat din disperare din această ţară, de revenire la valori şi mai ales la încredere, cum spuneam. Şi unul din pilonii încrederii trebuie să fie Academia Română”, a spus Pop.

El a accentuat că încrederea va trebui restaurată prin “onestitate, prin adevăr, prin dreptate şi prin foarte multă bunătate” şi a precizat că recuperarea patrimoniului Academiei “este o operă continuă, o sarcină a oricărui preşedinte”, aceasta trebuind să se facă nu prin “restitutio in integrum”, ci “prin dreapta despăgubire, la drepte compensaţii”.


Academicienii Victor Spinei, Răzvan Theodorescu, Bogdan Simionescu şi Victor Voicu au fost propuşi pentru a candida la funcţiile de vicepreşedinţi ai Academiei Române, cu o zi înainte de alegeri neexistând încă o propunere pentru funcţia de secretar general.

În urma alegerilor, cei patru academicieni au obţinut, prin vot secret, două treimi din sufragii, aşa cum prevede statutul instituţiei.

Totodată, membrii Adunării Generale au decis întrunirea acestui for pe 29 iunie, pentru alegerea secretarului general al Academiei Române.

“În Academia Română este continuitate, armonie şi consens, pentru că grupările din Academia Română (…) nu sunt grupări politice, ci grupări de idei şi noi vrem să arătăm opiniei publice din România, nu numai pentru că e Anul Centenarului, dar, în general, pentru că Academia este o instituţie-simbol a naţiunii române, că aici domneşte concordia, buna înţelegere şi că ideea de competiţie este una nu de persoane, ci de idei”, declara pentru AGERPRES, preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, la finalul şedinţei.

El şi-a exprimat satisfacţia că în campania electorală pentru alegerea conducerii Academiei au reuşit să învingă “ideile cele mai valoroase, mai de viitor, mai constructive”.

“Mă bucur că au fost aleşi cei patru vicepreşedinţi care asigură continuitate în viaţa Academiei Române şi care sunt personalităţi marcante ale ştiinţei, artei şi culturii româneşti. (…) Au reuşit, cred, să învingă în această campanie electorală, ideile cele mai valoroase, mai de viitor, mai constructive”, a arătat Pop.

Pe 28 iunie, Adunarea Generală a Academiei Române l-a ales pe Ioan Dumitrache, cu 65 de voturi “pentru”, 38 “împotrivă” şi o abţinere, drept noul secretar general al acestui for. Pentru această funcţie a mai candidat Doru Pamfil, inginer agronom, din anul 2008 rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Sub conducerea noii echipe pe parcursul anului 2018 au fost organizate o serie de colocvii şi simpozioane precum Colocviul Societăţii Române de Studii Bizantine, conferinţa naţională “Schimbări climatice globale – 100 de recorduri climatice în România”, conferinţa internaţională de neuroştiinţe, neuroinformatică, neurotehnologie, neuropsihofarmacologie, simpozionul internaţional de Biospeologie şi Carstologie Teoretică şi Aplicată, colocviul “Un secol de studii sud-est europene în România. Bilanţ istoriografic” sau seminarul internaţional “Penser l’Europe”, ediţia a XVII-a.

De asemenea, au avut loc şi alte conferinţe internaţionale precum “România şi evenimentele istorice din perioada 1914-1920. Desăvârşirea Marii Uniri şi Întregirea României” sau “La fin de l’Autriche-Hongrie”, susţinută de prof. Jean-Paul Bled, profesor emerit, Universitatea Sorbona, Paris. Alte evenimente ale Academiei – expoziţia “România Mare reflectată în reprezentări cartografice”, Ziua limbii române la Bucureşti, Iaşi, Chişinău, conferinţa “100 de ani de la Marea Unire – Contribuţia Franţei şi a Misiunii Militare Franceze condusă de Generalul Henri Mathias Berthelot la refacerea, dotarea şi instruirea Armatei Române în Primul Război Mondial”.

Totodată, în cadrul programului Centenar, coordonat de acad. Victor Spinei, au fost lansate trei proiecte editoriale – Colecţiile: Civilizaţia Românească, Centenarium, Basarabica. În cadrul colecţiei Civilizaţie Românească au văzut lumina tiparului, printre altele: “Lingvistica românească”, coordonatori: Marius Sala, Nicolae Saramandu; “Istoria chimiei româneşti”, coordonator Petre T. Frangopol; “Ştiinţa dreptului şi cultura juridică în România”, coordonator Mircea Duţu; “Istoria socială a României”, coordonator: Cătălin Zamfir; “Istoria geoştiinţelor în România. Ştiinţele Geologice”, coordonatori: Dan Rădulescu, Nicolae Panin, Nicolae Anastasiu, Titus Brustur; “Istoria geoştiinţelor în România. Ştiinţele geofizice”, coordonatori: Crişan Demetrescu, Alina Marin; “Istoria Geoştiinţelor în Românie. Ştiinţele geografice”, coordonatori: Dan Bălteanu, Sorin Geacu, Monica Dumitraşcu.

De asemenea, în acelaşi cadru au fost editate lucrările: “Etnologie românească. Tradiţie, Cultură, Civilizaţie”, coordonatori: Sabina Ispas, Nicoleta Coatu; “Demografia României”, coordonator Vasile Gheţău; “Economia României după Marea Unire”, volumul I “Macroeconomia”, coordonatori: Aurel Iancu, Nicolae Păun.


Tot în Seria bilingvă “Civilizaţia românească/ Romanian Civilization”, la Editura Istros au apărut volumele: “Documente privind istoria românilor, Colecţia Eudoxiu Hurmuzaki, seria a 3-a, volumul 1 – Legaţia română la Petrograd (1914-1918). Documente; “Studia Romana et Mediaevelia Europaensia”, autori Dan Aparaschivei, George Bilavschi; “Istorie şi civilizaţie de-a lungul Dunării de Jos”, autori Costin Croitoru şi Lilia Tiganenco; Vasile Calestru – “O istorie a Şvabilor din Banat”; “Quaestianoes Praehistoricae; Studia in honorem Professoris Vasile Chirica; “Unirea Bucovinei cu România”, editor Vasile Tarâţeanu.

În cadrul Colecţiei “Basarabica”, la Editura Istros au fost publicate lucrările: “Compounds and Materials for Drug Development and BioMedical Applications”, autori Duca Gheorghe şi Macaev Fliur; “Estul spaţiului românesc în perioada medievală şi începutul celei moderne: studii şi documente”, autor Ion Chirtoagă; “Lumina cărţii la români (secolele XIV-XIX) Studii surse imateriale, autori Andrei Eşanu şi Valentina Eşanu”.

Cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România, Academia Română a fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română şi în 1879 Academia Română.

Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii şi literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naţionale a românilor şi cercetarea în cele mai importante domenii ştiinţifice.

Dintre lucrările academice reprezentative ale prestigiosului for fac parte: Dicţionarul limbii române, Dicţionarul explicativ al limbii române, Dicţionarul general al literaturii române, Micul dicţionar academic şi Tratatul de istoria românilor.

În prezent, Academia Română are 202 de membri activi. AGERPRES

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.