23 august 2017

Regizorul Radu Jude: Să trăieşti înseamnă să te raportezi, într-o formă sau alta, la trecut

By In A 7-a, Interviu

Regizorul Radu Jude, prezent luni seară la București,  la proiecţia celui mai recent proiect al său, eseul documentar ”Ţara moartă”, a vorbit celor prezenţi despre importanţa trecutului, despre realizarea acestui film şi despre fotografiile alese pentru a ilustra ”vieţi paralele” din perioada 1930 – 1940, informează News.ro 

Filmul este construit din punerea în paralel a trei elemente: fotografiile lui Costică Acsinte, texte din jurnalul medicului evreu Emil Dorian şi materialele sonore de propagandă a regimului monarhic carlist, legionar, antonescian şi comunist, descoperite în Arhiva Naţională de Filme.

Regizorul este şi naratorul documentarului. ”Am ales să folosesc vocea mea pentru a indica partea de care mă situez”, a spus el.

”Să trăieşti înseamnă să te raportezi, într-o formă sau alta, la trecut. Nu cred că se poate fără. Perspectiva din care am făcut filmul ăsta este a cuiva care aparţine comunităţii româneşti. Dacă eram evreu, nu l-aş fi făcut, pentru că postura de victimă nu e satisfăcătoare pentru mine”, a adăugat Jude.

Între cele peste 500 de fotografii alese şi scanate de Cezar Popescu din cele peste 8.500 ale colecţiei Costică Acsinte se numără imagini care prezintă oameni din localităţi precum Slobozia şi Călăraşi în diverse ipostaze – sărbători, la recoltat, portrete, dar şi la înmormântări.

”Demersul, din punct de vedere etic, este foarte pe muchie”, a afirmat Jude cu privire la selectarea imaginilor care prezintă oameni decedaţi. ”Fotografiile astea sunt deja publice. Eu am vrut să pun pozele într-un context şi să le ofer o ramă mai largă. Etic vorbind, problema rămâne, indiferent de suport”.

Radu Jude. Foto Adevărul.ro

Producţia ”Ţara moartă” va rula în cinematografele din România începând de vineri. Filmul a avut premiera internaţională în august, la cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Internaţional de la Locarno.

Presa internaţională a primit cu interes proiectul cinematografic al lui Radu Jude, care s-a bucurat de critici elogioase – o operă ”perfect suspendată între realism şi poezie” a ”noului copil de aur al cinematografiei româneşti”, care ”a găsit un mod propriu de a privi în spatele mecanismului fotografiilor”.

Montajul documentarului este semnat de Cătălin Cristuţiu, sound design-ul de Dana Bunescu, iar consilierea tehnică este asigurată de Marius Panduru. Filmul este realizat cu sprijinul lui Cezar Mario Popescu, cel care a descoperit fotografiile lui Costică Acsinte.

”Ţara moartă” este o producţie Hi Film şi Fast Film, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Orange România. Producător este Ada Solomon.

”Ţara moartă” va fi distribuit în cinematografele din România de microFILM.

Claudiu Turcuș: Filmul lui Jude este deopotrivă un statement politic, un document antropologic și un experiment intermedial

“Am văzut “Țara moartă”, documentarul tulburător al lui Radu Jude despre cei 10 ani dinaintea obsedantului deceniu (1936-1946) când antisemitismul a constituit politică de stat în România, iar al doilea război mondial a fost un pat germinativ pentru toate aberațiile naționaliste și crimele salvatoare de neam “, a scris criticul de film și universitarul Claudiu Turcuș pe pagina sa de Facebook. 

Filmul lui Jude este deopotrivă un statement politic, un document antropologic și un experiment intermedial. Un montaj non-diegetic cu portrete ale epocii din arhiva descoperită a lui Costică Acsinte (fotograf din Slobozia în anii 30-40), texte din jurnalul lui Emil Dorian (rostite, cronologic, de însuși Radu Jude) și diverse materiale sonore de propagandă carlistă, legionară, antonesciană și comunistă.

Conceptul Mariei Todorova, “collected memories” care se opune celui de “collective memory” mi se pare foarte relevant pentru proiectul lui Jude. Fotografiile șterse, unele recompuse înfățișează oameni în secvențe teatralizate de viață, care privesc convențional către obiectiv, cu un anumit entuziasm ceremonial. Memoria fotografică a diversității chipurilor, e completată de memoria biografică, lucidă și exasperată a lui Emil Dorian, de soundscape-ul frisonant al discursurilor politice și al imnurilor legionare sinistre. Unele fotografii au imaginea diluată, ca niște hărți vâscoase și imcomprehensibile. Când Jude citează pasajele despre soluția gazării ecranul rămâne negru complet: un moment de doliu ce refuză orice soluție estetică. Pactul autobiografic al jurnalului lui Dorian este redimensionat de Jude într-un pact testimonial. Însă nimic din jelania justițiară a mărturiei nu e de regăsit în “Țara moartă”.

Criticul de film Claudiu Turcuș de la UBB. Foto pagina personalâ de Facebook

Scriam undeva că fotografiile nu evocă amintiri, ci efecte deprimante. Era vorba despre un portret al lui Norman Manea la 5 ani, pe un căluț de lemn, inainte de a fi deportat cu familia în Transnistria. Rețin în acest scurt comentariu o mostră de gândire populară citată de Jude în film: „Una veselă auzită la coada de mălai: Pentru asta mor copiii noștri pe front? Ca să le facem evreilor țară în Transnistria?”.

“Radu Jude este o voce acut distinctă, originala și absolut necesară în cinematografia românească marcată în ultimii 30 de ani de figuri moralist-resentimentare, de orgolii auctoriale, sau de mediocritate cruntă. Sunt sigur că juriul secțiunii „Signs of Life” de la Locarno – unde “Tara moarta” se afla in competitie in aceste zile – nu vede lucrurile diferit”, a mai scris, în 4 august, Turcuș.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.