8 mai 2017

Rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, conferință de Ziua Latinității

By In Clio, Esenţial

Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România organizează două conferințe de Ziua latinităţii (15 mai). Această zi a fost instituită prin decizia Congresului XIX al Uniunii Latine, Paris, 2000. 

Astfel vor avea loc două conferinţe din seria Istorie şi literatură:

Luni, 15 mai 2017, ora 12:

Filosoful Alexander Baumgarten va conferenția cu tema: A fost Petrus Damianus un mare scriitor?

“Voi încerca să citesc Despre omnipotenţa divină cu ochiul criticului literar, lăsând deoparte tradiţionala abordare a lui teologică şi filosofică. Dacă memoria noastră a fost formată de tradiţie astfel încât să îl reţină pe Petrus Damianus şi tratatul lui drept sursa celebrei maxime privind filosofia ca slujnică a teologiei şi a ideii că Dumnezeu poate schimba trecutul, voi încerca în schimb să urmăresc analogiile propuse de text, să leg raţionamentele cu anecdotele lui, să valorific părţile aluzive ale sale, pentru ca de aici să pot scoate figura unui subtil stilist, autor de proză savuroasă. Şi, în plus, să propun o modificare a percepţiei acestui autor şi a problemelor sale, de la figura severă a ascetului la un scriitor cu un pronunţat apetit pentru înţelegerea misterului originii naturii”, spune Baumgarten.

Istoricul Ioan Aurel Pop , rectorul UBB

 

Marţi, 16 mai 2017, ora 12.00,  Ioan-Aurel Pop, Moştenirea contemporană a latinităţii

Azi trăiesc mai mulţi vorbitori de limbi neolatine în afara Europei decât în Europa, iar aceştia s-au născut în urma expansiunii europene a romanicilor. Ei sunt concentraţi în acea parte a lumii numită America Latină. Dacă nu ar fi adjectivul „latină”, nimic nu ar aminti formal de romanitatea de odinioară. Dar şi în Europa se întâmplă la fel: italienii îşi au numele de la o noţiune geografică, spaniolii tot de la o denumire geografică (de sorginte feniciană), francezii de la triburile germanice ale francilor, provensalii de la un substantiv comun (lat. provincia), catalanii de numele unor populaţii germanice şi sarmatice (Got-Alania) etc. Astfel, este evident că etnonimele popoarelor romanice de astăzi, deopotrivă europene şi extraeuropene, nu mai amintesc deloc de Roma, de statul roman sau de poporul roman. Cu o mare – cel puţin pentru noi – excepţie, românii! Românii glorifică Roma şi latinitatea prin însuşi numele lor, fapt care trebuie făcut cunoscut şi care poate fi aşezat ca fundament al unei renaşteri în acest prag al mileniului al treilea. (I.-A.P.)

 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.