Un public numeros, circa 300 de persoane, au participat  sâmbătă, 21 aprilie 2018, ora 12.00, la lansarea volumului „Istoria, adevărul și miturile” (ediția a III-a, revăzută și adăugită), de istoricul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei, apărut la editura clujeană Școala Ardeleană, un proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri.

Lansarea a avut loc în cadrul Târgului de Carte “Gaudeamus”, în fața cortului în care are sunt amplasate sandurile editurilor.

Pe un soare puternic, publicul a avut răbdare să asiste la o lansare lungă la care au vorbit criticul Irina Petraș, academicianul Ionel Cândea, sociologul Vasile Sebastian Dâncu, filosoful Aurel Codoban iar poetul Ion Mureșan a rostit o poezie. La aceasta au participat numerosi intelectuali clujeni, istorici, politologi, dar si oameni de afaceri ca Ovidiu Turcu sau foști ofițeri de informații cum ar fi Florian Coldea, fost adjunct al SRI!

Volumul istoricului și academicianului Ioan Aurel Pop este o carte polemică la adresa unui volum din 1997 al istoricului Lucian Boia, promotorul unui curent demitizator al istoriografiei românești.

Majoritatea vorbitorilor au criticat demersul lui Boia, considerat o critică prea aspră și nefondată la istoriografia română deși la timpul ei cartea a produs senzație.

Sociologul Vasile Dâncu a subliniat că “Lucian Boia cred că este folositor pentru cultura noastră. Este ca şi un virus. Viruşii creează anticorpi, creează pentru organism capacitatea de a se apăra. Ori cultura noastră este altfel moartă. Dacă scriem o carte de sociologie sau o carte de istorie, nimeni nu mai scrie despre asta, nimeni nu o comentează. De aceea, este o probă pentru o cultură să ştie să se apere (…) Lucian Boia face parte dintr-o categorie apărută în ultimii ani, cea de spărgători, de vânători de mituri. Este o  categorie intelectuală care face foarte multă piaţă, vinde cărţi, apare la televizor. A deconstrui adevărurile noastre este astăzi o modă, dar nu este numai o modă intelectuală, are în spate un întreg demers capitalist, economic. Astăzi toate identităţile de grup, etnice se încearcă să fie duse la disoluţie”.

“Citind în 1998 lucrarea istoricului Lucian Boia ‘Istorie şi mit în conştiinţa românească’, după ce am citit-o şi am revenit asupra unor pasaje am rămas cu un sentiment de nemulţumire, de amărăciune şi de neputinţă. Gândindu-mă că oare toţi profesorii mei, văzuţi şi nevăzuţi, profesorii direcţi sau cei de la care am învăţat, intermediar, prin lectură, să fi fost naivi, necunoscători, slabi şi domnul Boia să fie un geniu de care nu aflaserăm până atunci? M-am tot gândit la asta. N-am ştiut de unde să apuc lucrurile până când mi-am dat seama (…) că în lucrarea asta era după părerea mea o inconsistenţă logică”, a spus Ioan-Aurel Pop.

    Acesta a explicat că a înţeles din cartea istoricului Lucian Boia două idei forţă, respectiv aceea că adevărul şi mai ales adevărul istoric nu există şi că strădania de a-l căuta e inutilă, precum şi o a doua idee – că istoricii au falsificat istoria.
 
“Adică prin mituri, legende, eroisme de ale lor, naţionalisme, au falsificat istoria. Aceste două idei după părerea mea nu pot sta una lângă alta. Dacă adevărul istoric nu există, atunci putem scrie orice despre trecut şi orice trebuie să fie bine venit şi acceptat? Şi numai dacă adevărul istoric există ne putem raporta la mit ca la o exagerare, ca la o minciună. Şi atunci am luat pe rând fiecare pasaj şi am pornit de la daci şi de la romani şi am ajuns până la comunism, trecând şi prin Mihai Viteazu şi prin Şcoala Ardeleană şi prin Eminescu. Prin urmare această carte despre o altă carte este o istorie a românilor privită prin cheia meseriei de istoric”, a spus rectorul Universităţii Babeş-Bolyai.
 
Ioan-Aurel Pop a subliniat în discursul său că meseria de istoric are, ca oricare alta, nişte reguli ale ei, de la care ne poate face rabat  sau, cel care scrie, trebui să avertizeze cititorul că ceea ce va citi este un text inspirat de literatură.
 
“Trebuie să  respectăm o convenţie şi să avertizăm cititorul când scriem o carte de istorie şi când scriem o carte de interpretare prin prisma literaturii, muzicii. Chiar şi chimiştii pot scrie istorie dacă le place, numai că mereu atrag atenţia, între a iubi trecutul şi a te pricepe la trecut ca să îl examinezi este o mare, mare, mare, deosebire. Medicii mă înţeleg când zic asta, degeaba ştiu eu numele a 100 de plante medicinale şi ştiu cum făceau geto-dacii trepanaţii, ca să scoată spiritele rele din cap şi puneau oasele craniului la loc. Şi degeaba ştiu teoretic cum să fac o operaţie că niciun om serios nu m-ar lăsa să fac o intervenţie chirurgicală dacă nu sunt medic de meserie. Cam aşa e şi cu respectul pentru meseria de istoric”, a spus academicianul clujean.
 
Acesta a acordat autografe mai bine de o oră!
 
 
Vă oferim o filmare de la lansare:

>

 

 
 
 
 
 
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.