Regizorul Radu Jude a explicat marţi seară, într-o videoconferinţă după premiera mondială a filmului său „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” în competiţia Berlinalei, că nu a dorit să ţină o predică cu acest lungmetraj, ci a vrut să aducă în prim-plan ipocrizia şi frustrările din jurul sexualităţii. El a precizat că deja unele platforme de streaming şi televiziuni au început să spună că nu vor difuza filmul cu scenele pornografice incluse, iar o decizie urmează să fie luată de cineast împreună cu producătorii potrivit NEWS.ro.

Lungmetrajul “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa acesteia.

Actriţa Katia Pascariu, protagonista filmului, a declarat marţi seară că a interesat-o foarte mult să lucreze cu Radu Jude şi scenariul în sine. “Cred că Radu este un regizor foarte interesant şi am vrut mult timp să lucrez cu el. Acum a fost prima dată, iar scenariul a fost foarte apropiat de ce cred eu, de ce simt şi legat de multe lucruri pe care le fac în teatru, de fapt”.

Ideea filmului nu a venit neapărat din povestea apărută în presă, pentru că au fost mai multe astfel de ştiri şi în ţară şi peste hotare.

“Au existat mai multe astfel de cazuri. Filmul a început după ce am avut o discuţie între prieteni şi am ajuns cumva la subiectul ăsta. Nu îmi mai amintesc exact cum, dar discuţia a devenit foarte aprinsă, a durat multe ore şi asta s-a repetat atunci când i-am povestit cuiva cât de violentă a fost discuţia noastră. Mi-am spus că acest subiect e ceva ce ar trebui explorat. Am decis să îl abordez în principal oblic, nu să fac o poveste directă. Şi să văd ce e în jurul ei, cum relaţionează realităţile mai mari cu asta”, a declarat Jude.

El a continuat: „Nu mă consider un moralist deloc, dar, desigur, filmul poate fi foarte critic”.

Sexul este un bun mod de a discuta despre politică, au fost de acord regizorul şi protagonista filmului.

“Poate că nu suntem o ţară la fel de progresivă ca altele, dar şi dacă ne uităm la altele vedem că… poate de asta filmul este înţeles atât de bine. Cred că acestea două sunt legate. În opinia mea, de obicei, felul în care vorbim despre sex este unul foarte patriarhal. Corpul femeii este foarte legat de deciziile politice”, a spus ea.

Cineastul a completat: „De-a lungul istoriei, politica şi sexualitatea în România au fost legate. În timpul dictaturii comuniste, lucrurile au fost şi mai grave. Aproape că nu exista o reprezentare a corpului sau sexualităţii atunci. Filmele şi programele de televiziune erau cenzurate foarte mult. În primii ani ai adolescenţei, la finalul anilor 1980, era foarte greu pentru noi să vedem o femeie dezbrăcată. Apoi, după Revoluţie, lucrurile s-au împărţit. A rămas această direcţie, iar pe de altă parte, a fost liber ca sexualitatea să fie reprezentată, iar această reprezentare a devenit tot mai vulgară sau prezentată ca vulgară, iar femeile sunt considerate uşoare. Cred că această direcţie din urmă s-a dezvoltat şi cred că această frustrare din jurul sexualităţii este atât de mare încât acum, dacă prezinţi un film în care este spus cuvântul «p**dă», mulţi oameni râd, chiar dacă contextul nu e unul amuzant. În România, nu ştiu în alte ţări, oamenii sunt atât de reprimaţi şi au o problemă să gestioneze asta deschis, aşa că poţi vedea multe ideologii în spate, direcţii de gândire”.

Pascariu este de părere că foarte mult contează „cine controlează sexualitatea”. „Chiar corpul acestei profesoare din film şi alte lucruri legate de sexualitate şi educaţia sexuală în şcoli sunt foarte legate de politică, pentru că ea controlează”.

Cât priveşte scenele explicite de sex incluse la începutul filmului, Jude a explicat: „Pentru mine sunt doar nişte imagini banale pornografice pe care le poţi găsi într-o secundă pe internet. Nu e nimic extrem în ele. Desigur că există atitudini morale peste tot şi, desigur, sunt platforme şi televiziuni care deja au început să spună că nu vom difuza filmul cu acele scene şi fie le tai sau… Un lucru pe care cred că aş accepta să îl fac este să invit aceste televiziuni să ne dea time-codurile şi să le înlocuiesc cu un ecran negru pe care să scrie «cenzurat de această televiziune sau platformă» şi cu o adresă a unui site unde oamenii să intre şi să vadă tot clipul pe care televiziunile sau platformele le cenzurează. Ar putea funcţiona”.

„Poţi vedea în structura filmului, chiar şi cu părţile cenzurate, ce consideră unii o problemă, pentru că pentru unii felaţia poate fi o problemă, dar nu şi… iar dialogul nu cred că este o problemă. Deocamdată, nu a spus nimeni exact care este. Aştept aceste time-coduri şi vom decide ce vom face. Dacă vom accepta sau vom refuza. Ar trebui să îşi asume cenzura”, a adăugat Radu Jude.

Regizorul consideră că „nu voi avea probleme ca cineast, este un film soft”.

Cu bază de documentar, ciné vérité, cu elemente de ficţiune, „Babardeală cu bucluc…” este descris ca o schiţă observaţională.

„Este periculos să crezi că un film ar schimba realitatea aşa, brusc. Cred cu tărie că filmul nu este o predică, poate că ici-colo se simte aşa. Cred că cinema-ul este ceva ce ar trebui să facă oamenii să vadă mai bine anumite realităţi, să vadă anumite legături. Am vrut ca filmul ăsta să fie foarte local şi sunt de părere că forme de artă precum filmul, literatura ar putea fi locale şi pot beneficia de pe urma acestui fapt – cu cât sunt mai locale, cu atât mai universale pot fi”, a subliniat Jude.

Regizor şi scenarist, Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume”- premiul CICAE la Berlinale 2009. În 2012, el a regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinale. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary. Anul trecut, Radu Jude a fost prezent la Berlinale cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul”şi „Ieşirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Forum a festivalului.

Cel mai recent lungmetraj al său, filmat în mare parte în vara anului 2020, este singura producţie românească selectată în competiţia Berlinalei de anul acesta.

„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” este o producţie microFILM în coproducţie cu Paul Thiltges Distributions, Endorfilm, Kinorama, realizată cu sprijinul Centrul Naţional al Cinematografiei, Film Fund Luxembourg, Czech Film Fund, Croatian Audiovisual Centre, Artekino International în asociere cu Bord Cadre Films, Sovereign Films.

Cea de-a 71-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin are loc anul acesta în două etape.

Evenimentul dedicat profesioniştilor din industrie a debutat pe 1 martie şi se va desfăşura până pe 5 ale lunii. Între 9 şi 20 iunie, va avea loc Summer Special, la care este aşteptat şi publicul cinefil.

Industry Event va prezenta per ansamblu profesioniştilor din cinema şi presei acreditate selecţia de filme din secţiunile festivalului. Juriile vor decide câştigătorii premiilor din Competiţie, secţiunile Berlinale Shorts, Encounters şi Generation şi îi vor anunţa în timpul evenimentului dedicat industriei. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc, cu public, în luna iunie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.