14 septembrie 2018

Preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop: Avem obligaţia, ca intelectuali, să ne facem cunoscuţi în Europa

By In Actualitate

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmă că intelectualii din ţările care s-au aflat în timpul comunismului în spatele Cortinei de Fier au datoria de a face cunoscută Europei cultura popoarelor lor.

“În timp ce noi din aceste ţări de după Cortina de Fier ne-am străduit să ne păstrăm mereu în legătură cu Europa, să fim la curent cu ceea ce se întâmplă în Europa, să învăţăm limbi europene şi să cunoaştem literaturi şi culturi europene, n-aş zice că întotdeauna şi reciproca a fost valabilă. Şi, din acest motiv, cred că avem obligaţia, ca intelectuali, să ne facem cunoscuţi în Europa, să transmitem Europei mesajul acesta al unor popoare care au stat, fără voia lor, izolate”, a spus Pop, la conferinţa “Ţara mea – 100 de ani”, desfăşurată joi în Amfiteatrul “Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.

El consideră că aceste ţări, nu doar “centenare, ci milenare, majoritatea lor, au o caracteristică: au fost ţări izolate în deceniile comuniste, izolate de tradiţia europeană, izolate de dialogul european şi de posibilitatea comunicării în Europa”.

“În acelaşi timp, datorită, paradoxal, acestui handicap, sunt şi ţări emergente, ţări entuziaste, care doresc nu să se integreze în Europa, pentru că s-au integrat de-a lungul secolelor, dar să li se recunoască apartenenţa la cultura europeană şi, mai ales, să li se cunoască, după părerea mea, cultura europeană”, a punctat academicianul.

În opinia preşedintelui Academiei, “izolarea” de după cel de-Al Doilea Război Mondial nu a descurajat ţările care s-au aflat în acest spaţiu.

“Izolarea asta nu ne-a descurajat şi, prin urmare, şi români, şi cehi, şi slovaci, şi polonezi, şi letoni, şi estonieni, şi lituanieni, şi austrieci, şi maghiari, şi bulgari, şi sârbi ne aflăm împreună ca să trăim împreună chiar dacă suntem situaţi în partea de Europă care a avut mai mult de suferit. Papa Ioan Paul al II-lea vorbea de cei doi plămâni ai Europei referindu-se, sigur, la Europa Catolică şi Protestantă şi la Europa Bizantină Răsăriteană. Dar noi aici suntem reprezentanţi ai unor culturi şi ai unor ţări care sunt, deopotrivă, catolice, protestante şi ortodoxe şi care, şi prin această componentă confesională, aduc un motiv în plus la uniunea spiritelor europene. Şi cred că nimic nu este prea mult, atunci când e vorba de cunoaştere reciprocă. (…) Fără cunoaştere reciprocă în domeniul creaţiilor pe care le avem, nu există nimic trainic”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.

Despre semnificaţia evenimentului au mai conferenţiat: preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, Eugen Simion, vicepreşedintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu, academicianul Nicolae Breban şi prof. univ. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române.

La întâlnire, moderată de prof. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, au fost prezenţi trei invitaţi din Europa Centrală: filologul ceh Jiri Felix, şeful secţiei de limba română la Universitatea Carolina din Praga, istoricul literar Martin C. Putna, profesor la aceeaşi universitate, şi scriitoarea şi jurnalista estoniană Imbi Paju.

Conferinţa a fost urmată de vernisarea expoziţiei intitulate “Ţara mea, 100 de ani de independenţă”, organizată de Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, care prezintă cele mai importante momente din istoria ţărilor europene ce sărbătoresc anul acesta Centenarul independenţei. Expoziţia este alcătuită din 11 panouri informative şi o bogată colecţie de carte dedicată multiplelor aspecte ale epocii marcate de Primul Război Mondial şi constituirea statelor-naţiuni în Europa Centrală şi de Est.

Cele două evenimente culturale găzduite de Biblioteca Academiei Române fac parte din ciclul manifestărilor organizate în cadrul Festivalului Capitalelor Naţiunilor Centenare, care se desfăşoară în Bucureşti în perioada 10 – 17 septembrie, având ca scop celebrarea Centenarului în context european, dat fiind că 10 ţări europene împlinesc anul acesta 100 de ani de la independenţa lor: Austria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România, Slovacia şi Ungaria.

Festivalul Capitalelor Naţiunilor Centenare este un eveniment iniţiat de Primăria Municipiului Bucureşti şi se doreşte a fi un manifest al unităţii în diversitate şi al independenţei, având ca obiectiv schimbul cultural în spaţiul european

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.