Premieră la Cluj: Opera rock „Regele Ştefan”, megaproducţie la Zilele Maghiare

Muzica

Premieră în rockul clujean! Festivalul Zilele Culturale Maghiare  aduce la Cluj opera rock ” Regele Ştefan-Istvan, a Kiraly”, duminică, 25 august, ora 19.00, în închiderea festivalului.

Este o premieră absolută pentru că opera rock Regele Ştefan nu s-a mai jucat până acum în Cluj. Este o producţie gigant, care necesită o scenă specială, de 250 de metri, cea mai mare care a fost amplasată vreodată în Piaţa Unirii!

 „A trebuit să aducem scena de la Sibiu, de la un partener de acolo. Este o scenă de mari dimensiuni pentru că vor apărea pe ea 20 de solişti, 40 de dansatori profesionişti şi 40 de figuranţi. Totul va fi live, şi vom lucra foarte mult la condiţiile tehnice pentru că e o premieră şi din punct de vedere logistic. Scena are 250 de metri” au spus organizatorii Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.

Rege important pentru maghiari

Ștefan I al Ungariei,  în  limba maghiară Szent István király, adică „sfântul rege Ștefan”,   a fost un rege al Ungariei şi este considerat întemeietorul Regatului Ungariei, primul rege creștin al maghiarilor, membru al Casei Arpadiene. Este venerat ca sfânt în Biserica Catolică și în Biserica Ortodoxă.

Lui îi este dedicată această operă rock de proporţii.  Una dintre cele mai populare creaţiii muzicale maghiare contemporane, opera rock „István, a király” (Regele Ştefan) a fost compusă de Levente Szörényi (muzica) şi Janos Bródy (libretul), plecând de la piesa „Schimbarea mileniului” a lui Miklós Boldizsár. Subiectul său este încoronarea legendarului rege maghiar Sfântul Ştefan.

Prima reprezentaţie a operei a avut loc în 1983, la Budapesta, în aer liber. Un film realizat în 1984 cu acest spectacol, în regia lui Gábor Koltay, ca şi albumul muzical realizat în acelaşi an au transformat „István, a király” într-un adevărat „hit” în Ungaria şi în comunităţile maghiare din alte ţări.

Actuala variantă a operei, care va fi prezentată integral la Cluj – în general reprezentaţiile sunt scurtate, din cauza distribuţiei greu de reunit – este regizată de Zoltán Zsuráfszky, iar povestea sa este absolut spectaculoasă.

Castingul s-a făcut în 2007-2008, în cadrul show-ului „Compania”, difuzat de televiziunea maghiară M1. Producătorul a dorit să aleagă artiști necunoscuți, în general amatori, dar deja cu succes de public, pentru a fi protagoniștii operei rock. Datorită succesului uriaş al show-ului, regizorului János Szikora i s-a permis ulterior ca pentru rolurile secundare să aleagă tot dintre concurenţii ajunşi în finală. Întâi au fost desemnaţi câştigătorii celor 8 roluri principale, apoi distribuţia a fost completată, având în prezent aproape 90 de membri. Premiera televizată a spectacolului a avut loc în 19 august 2008. Printre actorii din rolurile principale se numără şi actriţa arădeană Enikő Éder.

Distribuţia completă a spectacolului este următoarea: Pál Feke, Flóra Herczeg, Imre Vadkerti, Boglárka Simon, Enikő Éder, Szandra Fejes, Lajos Varga, György Derzsi, Árpád Koroknai, Imre Aradi, József Wunderlich, Zoltán Mező, Szilárd Nagy, Ági Molnár, Andrea Töreki, Annamária Papp, Attila Tóth, 40 de membri ai corului de dans al Ansamblului Honvéd, respectiv 30 de dansatori din Transilvania.

Regizorul Zoltán Zsuráfszky, autorul montării care se va juca la Zilele Culturale Maghiare din Cluj, a fost conducător al mai multor ansambluri de dans popular din Ungaria, fiind în prezent directorul artistic al Ansamblului Honvéd. A montat peste 20 de spectacole de operetă sau dansuri, precum şi trei filme. A obţinut numeroase premii, între care titlul de Artist Emerit (2002), Crucea de Merit a Republicii Ungare (2006) sau Premiul Kossuth (2013).

Muzica operei este extrem de variată stilistic, alăturând bucăţi de cânt gregorian şi melodii de hard rock. Nu lipsesc cântecele pop, folk sau sonurile simfonice, astfel că partea muzicală e interpretată concomitent de o orchestră simfonică şi o trupă rock.

„István, a király” se bazează pe evenimente istorice, tratate însă cu relativă libertate artistică. Subiectul său e creştinarea poporului maghiar, la sfârşitul secolului al 10-lea, şi urcarea pe tron a Regelui Ştefan, primul rege al Ungariei, sanctificat pentru a fi creştinat triburile maghiare. Intriga atinge şi rivalităţile politice pentru succesiunea la tron. Distribuţia include, alături de figurile principale, şamani, nobili, cavaleri etc.

istvan_a_kiraly
Scenă din opera rock Regele Ştefan

Primul act arată cum principele maghiar Géza invită în ţară misionari creştini, iar pentru a strânge legăturile cu Europa Occidentală, îl căsătoreşte pe fiul său, István, cu prinţesa bavareză Gizella. După moartea sa, un conflict izbucneşte între István, desemnat succesor la tron, şi un pretendent din familie, Koppány, a cărui fiică, Réka, s-a convertit şi ea la creştinism.

În actul al doilea Koppány încearcă să-şi legitimeze urcarea pe tron printr-un mariaj cu Sarolt, văduva lui Géza, însă aceasta refuză. Deşi dragostea de familie îl împiedică să intre în război, István e îndemnat chiar şi de mama sa să se pregătească de luptă. Intriga se complică, pentru că Gizella îşi doreşte un copil, deci se opune războiului, în timp ce cavalerii bavarezi pledează pentru el. István ajunge pe tron şi are un dialog solitar cu Dumnezeu, zărit doar de Réka, care îl iubeşte, dar îşi ascunde sentimentele.

În al treilea act ne este prezentată tabăra lui Koppány, care e lăudat de soţiile sale şi linguşit de nobilii vasali. Aceştia îi propun să îl asasineze pe István, dar Koppány refuză, declarând că vrea să se confrunte cu el faţă în faţă, pe câmpul de luptă.

Réka îşi visează tatăl mort şi îl imploră să renunţe la bătălie, iar István îi oferă coroana, dacă se converteşte la creştinism, dar Koppány refuză. Lupta se încheie cu victoria lui István.

Ultimul act înregistrează încoronarea lui István ca rege, după ce trupul lui Koppány este sfârtecat în patru, pentru a speria eventualii rebeli, din porunca lui Sarolt. István are din nou o lungă conversaţie cu Dumnezeu, mişcat de durerea lui Réka, dar în final e de acord cu mama sa. Opera se încheie cu ceremonia triumfală a încoronării.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *