29 iulie 2014

Povestea stupului de albine de pe cladirea „mică” a BNR

By In Clio

EXCLUSIV. Clujul are comori ascunse, încă insuficient cunoscute. De la nobilii maghiari, care au dominat sute de ani oraşul şi de la care ne-au rămas blazoanele care tapetează superb Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu, până la instituţii ale administraţiei româneşti cu simbolurile lor aferente, care au acaparat Clujul după Marea Unire, toate pot fi văzute de un ochi atent pe clădirile din Cluj.

Nu trebuie decât să privim în sus. Şi multe vom vedea!
Clujulcultural.ro vă spune astăzi povestea unei case speciale. Este povestea exclusivă a “stupului de albine” de pe clădirea “mică” a BNR.
Casa şi …stupul

Instituţiile bancare sunt o veche realitate a Transilvaniei. Înainte de Marea Unire, la Cluj funcţionau bănci maghiare şi evreieşti private dar şi de stat, aşa cum ne-a explicat istoricul Jozsef Lukacs.

“Era o viaţă economică serioasă, existau bănci, case de credit. Şi administraţia românească a dezvoltat astfel de instituţii, după preluarea Clujului, in 1919. De aceea apar simboluri pe case, care arată calitatea de a aduna avere”, a explicat istoricul, autorul renumitei cărţi “Clujul-oraşul comoară”, apărută în mai multe ediţii la editura Apostrof.

Pe casa de pe strada I. C. Brătianu nr.3,  chiar cum faci colţul în jos de la fostul Cinema Arta este amplasat un astfel de simbol vechi, care face din casa “mică” a BNR, pentru că acum e sediul Băncii Naţionale acolo, o casă specială în Cluj. O altă casă cu astfel de simbol există în Piaţa Avram Iancu nr.6

Hai să o denumim casa cu stupul de albine de pe clădirea BNR. Simbolul amplasat pe ea pare la prima vedere o casă africană , dar nu este! Este cu totul altceva şi asta ne explică foarte clar experţii clujeni. Este fascinantă, este discretă, ca strada pe care stă de atâţia ani. Puţini clujeni au văzut-o, deşi e amplasata pe o stradă relativ centrală!

Zilnic, de sub simbol se iese cu valori enorme, protejate de forţe de ordine mascate, pentru că aici e depozitul BNR. Clădirea aparţine băncii !

BUN

O casă cu o decoraţie specială- (c) clujulcultural.ro

Nici locatarii, puţinii locatari, nu ştiu despre ce vorba cu exactitate, ce frumuseţe e amplasată pe casa unde locuiesc.

“De când stau eu aici nu am fost întrebat. Sunteţi primii, voi de la clujulcultural…nu ştiu ce simbol e, m-am întrebat şi eu dar nu am aflat. E de când e aici clădirea. Dar nu ştiu ce este. Întrebaţi la primărie”, ne-a spus Radu Munteanu, unicul locatar privat al clădirii de pe Brătianu 3.

Clujulcultural.ro a aflat că imobilul de pe Brătianu 3 este monument istoric. Construită în secoul 20, ea este clasificată astfel în catalogul monumentelor istorice clujene : “138 CJ-II-m-B-07476 Casă (locuinţe) şi Banca Naţională Brătianu I.C. 3 şi Piaţa Unirii 7 sec. XX 2 (casa) şi 1 (Banca Naţională).

Ce este de fapt simbolul?

Unicul expert consultat de clujulcultural.ro care a ştiut cu exactitate să dezlege misterul a fost Arhitectul Virgil Pop, consilier superior la Comisia Monumentelor Istorice Cluj, un reputat cunoscător a Clujului vechi. El a făcut lumină în ce priveşte simbolul amplasat pe clădirea BNR din Brătianu nr.3.

“Nu e o casă africană, aşa cum aţi crezut. Decoraţia reprezintă un stup de albine, folosit de bănci ca simbol. Este din perioada interbelică, când s-a etajat casa barocă din spatele băncii. Şi atunci era proprietatea băncii. Casa de pe Brătianu şi banca sunt aşezate pe o unică parcelă cu dublu acces, aşa cum sunt toate casele în continuare. Divizarea şi împărţirea în adrese poştale diferite s-a făcut ulterior”, a explicat expertul Virgil Pop.

Casa a fost bancă şi în perioada de dominaţie maghiară, cunoscută fiind ca şi Banca de economii si credit din Cluj.

Până cineva se va gîndi să introducă casa în circuit turistic nu vă putem decât invita să o vedeţi.
Merită!

 

16 Comments
  1. ion savel 1 octombrie 2016

    Stupul de albine a fost și simbolul unei bănci din Sibiu!Banca Albina din Sibiu, înfiinţată în 1871, a fost prima mare instituţie financiară a românilor din Transilvania. A funcţionat fără întrerupere până în anul 1948, când fost naţionalizată. Până la Unirea din 1918 a fost, „după cele două biserici naţionale, după Astra culturală şi după cele două-trei ziare mai de seamă […] cea mai cunoscută noţiune pe tot cuprinsul Ardealului, Banatului şi Ţării Româneşti de pe vremuri, pe unde se putea auzi vorbă românească” şi „era văzută nu numai ca o instituţie financiar-economică, ci […] ca o instituţie naţională, ca un fel de cetăţuie bine înfiptă în viaţa neamului nostru” [1]. A făcut pionierat în societatea românească din Transilvania, pe care a iniţiat-o în avantajele economisirii şi a jucat rolul unei veritabile bănci centrale pentru numeroasele instituţii de credit româneşti care s-au răspândit apoi în Ardeal.

    Reply
    • Redactia 1 octombrie 2016

      Multumim de raspuns. Asa e

      Reply
  2. Horea Porumb 2 decembrie 2014

    Sa nu lăsam sa se înțeleagă altceva atunci când vorbim de „nobilii maghiari, care au dominat sute de ani orașul”! Pe tot parcursul istoriei, Transilvania a aparținut, eventual (!) Ungariei exact 51 de ani, din 1867 pana la 1918! Regatul Ungariei a dispărut din 1541 până în 1867, perioadă în care a fost paşalâc sau provincie habsburgică, în timp ce Transilvania a fost voievodat autonom de la Ştefan cel Sfânt (997 – 1038) până în 1699 când devine provincie austriacă (ca şi Ungaria de altfel). În urma pactului dualist din 1867, Ungaria devine regat ce incorporează Transilvania în cadrul imperiului Habsburgic(numit din acel moment imperiul Austro-Ungar), având constituție proprie şi o oarecare autonomie. În 1918, în urma înfrângerii din primul război mondial, imperiul Austro-Ungar se destramă, Ungaria devine stat independent iar Transilvania alege să se unească cu România. Deci Transilvania şi-a pierdut independența în 1699 şi a aparținut până în 1918 Imperiului Habsburgic, nicidecum Ungariei (care din 1526 până în 1867 nu a existat). Sa nu uitam, de asemenea, ca orașul Cluj, Klausenburg, a fost pana in 1699 un oraș săsesc, in care se vorbea exclusiv nemțește, locuit exclusiv de „nemți”, unul din cele 7 orașe ale Transilvaniei – „Siebenbürgen”. Biserica Sf. Mihai din centrul Clujului e o biserica nemțeasca, in care s-a slujit nemțește (la fel ca in Biserica Neagra din Brașov)…

    Reply
    • Arici Pogonici 28 ianuarie 2016

      Porumbel, vrei sa intelegem ca nobili maghiari au existat la Cluj doar 51 de ani?
      Normal, uitasem ca inainte de 1920 aici era Puszta. Dar vad ca s-a schimbat ideologia, acum ca au plecat au avanstat sasii la constructorii Transilvaniei. Ba chiar s-a indepartat tabla de pe zidul cetatii din Sighisoara cum ca ar fi fost dacica.

      Reply
    • Ladó Árpád-Gellért 19 iunie 2016

      Stimate domn Porumb!

      Câteva întrebări și clarificări scurte în legătură cu intervenția dumneavoastră.
      1. De cât timp există România ca și stat modern și unitar? 98 de ani. Înainte de aceasta a existat Regatul României, Principatul României, Valahia, Moldova. Vedeți aici o evoluție istorică?
      2. De cât timp există Ungaria modernă? Tot de 98 de ani. Înainte de aceasta a existat Regatul Maghiar (denumită în sursele latine externe și interne Regnum Hungariae) care avea hotare fluctuante ca orice altă entitatea politică Europeană.
      3. Poate vă surprinde faptul că în 1527, Ferdinand de Habsburg, arhiducele Austriei a fost ales și încoronat ca și regele Regatului Maghiar (care la acel moment încă era cât de cât intact în pofida catasrofei de la Mohacs în anul precedent. Otomanii au ocupat numai câteva cetâți de graniță la sud și ai părăsit țara). La acel moment s-a realizat o uniune personală între Regatul Maghiar și domeniile casei de Habsburg. Aceasta a însemnat în termeni juridici că toate instituțiile de stat ale Regatului Maghiar au fost păstrate intacte, neîncorporate în instituțiile guvernatoare ale domeniilor Habsburgice. Regii din casa de Habsburg au creat niște oficii la Viena care au avut rolul de a-i ușura guvernarea unor domenii atât de diverse din punct de vedere instituțional (Austria, Boemia, Moravia, Kraina toate aveau instituțiile autonome și proprii care erau în legătură strânsă cu oficiile centrale de la Viena). Regatul Maghiar a fost împărțit în trei după războiul civil izbucnit între regele Fredinand și regele Ioan de Zapolya. În anul 1541 a fost ocupată Buda și regiunile centrale ale regatului medieval au fost transformate în eyalete otomane. Habsburgii la fiecare încoronare a lor ca și regi ai Regatului Maghiar au depus jurământ pe legile regatului (conform spuselor dumitale aceasta a dispărut) și au făgăduit că vor reocupa toate teritoriile pierdute. Principii Transilvaniei, vasali otomanilor, începând cu Ioan Sigismund au acceptat faptul că ei întotdeauna sunt supușii Sfântei Coroane, adică a regelui maghiar care acum, datorită circumstanțelor speciale ivite (pierderea capitalei) își avea sediul în Viena. Noul stat care s-a format din comitatele aflate la est de Tisa și din fostul Voievodat al Transilvaniei (care era o provincie a Regatului Maghiar, guvernată de voievozii numiți de către regele maghiar și nicicum aleși de nobilimea locală) a reluat instituțiile medievale ale Regatului Maghiar (de ex. voievodul Transilvan nici măcar cancelarie permanentă nu avea mai înainte)limba oficială a administrației era preponderent maghiara și latina (credeți-mă pe cuvânt că am citit sute de documente emise de dieta principatului și de cancelaria principelui).
      3. Orașul Klausenburg apare în sursele medievale ca și Clus/Culuswar/ Klausenburg. Numele probabil că se trage din numele de Nicolaus. Sașii au fost colonizați în Cluj de către regele Ștefan al V-lea. O listă a cetățenilor care plăteau impozite datată la sfârșitul secolului al 15-lea ne relevă faptul că jumătate dintre cetățenii orașului erau de etnie maghiară restul fiind sași. Judele orașului era ales în fiecare an. Regula era ca în anul în care judele era maghiar biserica mare din centru era folosită de către sași iar când judele era sas situația era inversă. Poate vă surprinde faptul că în epoca medievală slujbele se țineau în limba latină peste tot în Europa Catolică. Predica era ținută în limbile vernaculare, în cazul nostru în germană și maghiară. După reforma religioasă orașul devine unitarian, religie eminamente ”maghiară”. Calvinii și luteranii devin o minoritate neglijabilă. Caspar Helt, vestitul preot și tipograf sas, clujean, și-a publicat toate operele sale la Cluj în limba maghiară.
      Maghiarizarea săsimii din Cluj până la începutul secolului al 17-lea era un fapt împlinit. Dacă nu mă credeți vă invit să consultați actele emise de orașul Cluj în perioada 1541-1699. Sper că cunoașteți limba maghiară veche că altfel o să fie o experiență proastă. Arhiva din Cluj este deschisă oricui. Acolo puteți consulta și listele cu cetățenii impozitați an de an în secolele 16-17. Numele lor vă va surprinde.
      4. Vă sfătuiesc să citiți puțin din Diploma Leopoldinum.Preamubulul documentul vă va șoca! Leopold I. subliniează clar și fără ezitări că: provincia noastră transilvană-care de secole face parte din regatul nostru glorios maghiar (sic!). Probabil că regele împărat Leopold nu era așa de informat despre realitățile istorico-politice ale Regatului Maghiar ca dumneavoastră.

      5. Astea fiind clarificate trebuie să mărturisesc că nu sunt convins că am reușit să vă schimb perspectiva asupra istoriei comune, dar totuși sper că altcineva care citește comentariul meu cu bună credință învață ceva.

      Reply
      • Jakab Sándor Áron 1 octombrie 2016

        AMEN!!!

        Reply
  3. Ioana 22 august 2014

    Dl. Bartha Laszlo are dreptate. Stupul de albine este unul dintre simbolurile clasice masonice si intr-adevar nu este atat de rar. Albinele si stupul de albine sunt considerate simbolurile puritatii si salvarii, ale intelepciunii si supunerii dar si ale regenerarii. (http://templulmasonic.blogspot.ro/2010/06/stupul-de-albine.html)

    Reply
  4. Bartha Laszlo 29 iulie 2014

    Stupul este un simbol clasic al masoneriei.
    Un alt stup se poate gasi pe cladirea de pe piata Avram Iancu, nr. 6.
    https://www.google.com/maps/@46.771624,23.596016,3a,89.1y,250.39h,107.47t/data=!3m4!1e1!3m2!1smIlhsDdqeKeOsORagLz-wQ!2e0

    Deci propozitia ‘Nici în alt loc nu mai există o casă cu astfel de simbol pe ea!’ nu este corecta.

    Reply
    • Redactia 29 iulie 2014

      BUN. Multumim. am corectat informatia!

      Reply
  5. Vasile Ciocan 29 iulie 2014

    „Zilnic, de sub simbol se iasă cu valori enorme,”
    Ceva nu e in regula…eu cred ca se iese.
    In rest articolul e bun.

    Reply
    • Redactia 29 iulie 2014

      Aveti dreptate. Am corectat. Multumim de vigilenţă.

      Reply

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.