25 septembrie 2016

PORTRET. Zestrea sau despre iubirea pentru tradiții românești și păstrarea identității culturale

By In Clio, Esenţial

Un festival de muzică electronică, un cer plin de stele și oameni adunați în jurul unui foc, de unde vine un cântec frumos, cântat cu dragoste și dor. În jurul focului, câțiva oameni, îmbrăcați într-un port tradițional și cu măști, pun în scenă un vechi ritual de priveghi. Dansează, descântă, sar prin foc… Momentul se termină cu ropote de aplauze, iar oamenii își dau jos măștile. Sunt niște tineri, iubitori de folclor și tradiții, care, cu modestie și flamă în suflet, muncesc pentru păstrea tradițiilor românești.

Împreună, ei formează asociația Zestrea, care se ocupă de cunoașterea și promovarea culturii țărănești autentice prin ateliere de creație populară și reconstituire istorică. În fruntea lor se află Sebastian Paic, pe care, colegii lui îl privesc cu prietenie, dar amestecată cu admirație și respect. Tânărul a fost de mic învățat să iubească tot ceea ce ține de tradiție și folclor și azi, se luptă pentru a demonstra această iubire.

14442796_1138471909554678_428213985_n

Sebastian Paic

”Am avut un profesor în liceu care ne-a influențat pe mine și pe colegii mei foarte mult. Ion Sorin Apan a fost profesorul meu de fizică și religie, pasionat de tradiție, folcor, de cunoaștere în general. Este ca o enciclopedie ambulantă, ca să zic așa, un om foarte erudit. Cunoaște filozofie, istoria religiilor, teologie, fizică, culturologie și a petrecut mult timp în grupul pe care el l-a format, Minisatul Sfântului Andrei. Un aelier de spiritualitate, cultură și creație românească. Acolo am învățat să sculptez, să pictez pe sticlă, încondeierea ouălor”, povestește Sebastian Paic.

Acesta făcea cursuri de folclor care aveau o profunzime și o întindere culturală foarte mare. A participat în diverse scenete, reconstituiri de ritualuri țărănești: obiceiuri de nuntă, de naștere, de sânziene etc. Aceasta a fost și structura pe care a preluat-o și a folosit-o pentru a pune bazele grupului Zestrea, la Cluj, împreună cu colegii lui de cămin, care între timp au devenit prieteni de nedespărțit. În prezent sunt peste 20 de membri activi, dar și zeci de alți simpatizanți, foști membri ai asociației, care, deși nu mai merg la repetiții, îi susțin cu fiecare ocazie.

”Stăteam în Căminul 14, pe vremea când erau mai puține camere și mai multă distracție în cămine. Învățam mai mult și ne distram mai mult. De asemenea, comunicam mai mult. Cel puțin noi, studenții. Asta este părerea mea. Mi se pare că în cei zece ani cât am stat în cămin, am văzut o degradare a vieții de cămin. Din ce în ce mai izolați, mai necomunicativi, așa mi se pare. Sper să fie și întâmplări fericite. Noi luam micul dejun împreună jumătate de palier. Ne ajutam unii pe alții. Și în contextul acesta prietenesc, le-am propus, având o colecție de costume populare tradiționale, să le și purtăm”, explică Sebastian.

14429597_1138471906221345_47723484_n

În primul an de facultate, Sebastian a început să colinde prin țară, din sat în sat, din casă în casă ca să-și mărească această colecție de costume, pe care le ținea în cămin. Prima activitate a grupului care abia atunci începuse să prindă aripi, a fost o ieșire la colindat, în Cluj. O mână de oameni au învățat colinde mai puțin cunoscute, mai vechi și au început colinda prin Hașdeu, apoi au continuat prin oraș. Deși gazdele nu se așteptau la așa ceva, au fost vizibil încântați de inițiativa tinerilor.

După această primă experiență, au început să vină ofertele, iar prima invitație a fost aceea de a face un spectacol la căminul cultural dintr-un sat. Tinerii au început să caute informații, iar colindatul prin țară nu s-a mai rezumat doar la costumele populare, ci a apărut necesitatea de a afla cât mai multe despre tradițiile care ușor se pierd.

”Din păcate, obiceiurile, dacă se păstrează, se păstrează într-o formulă coruptă, modificată, modernizată, diluată. Așa că sursa principală este bibliografia. Țăranii sunt de multe ori suspicioși și am impresia că ei răspund, ceea ce cred ei că vor să auzi”, spune tânărul.

Deși în prezent, grupul Zestrea are pregătite mai mult de zece obiceiuri pe care le pun în scenă la diferite ocazii, nunta rămâne cel mai complex ritual.

”Nunta este cea mai complexă manifestare țărănească. Nunta implică întreaga comunitate, nu numai actorii principali, care din start sunt deja o duzină: miri, nași, socri, staroste, chemători. Dar nunta este a întregii comunități, nu numai a mirilor. Iar desfășurarea nunții implică o grămadă de etape, care încep cu câteva săptămâni înainte de nunta propriu-zisă. Și zilele nunții sunt o succesiune de foarte multe obiceiuri, superstiții și alte elemente”, explică Sebastian.

De când au înfințat această grupare, tinerii au fost foarte atenți la reacțiile celor care intră în contact cu aceste obiceiuri, văzând o reacție extrem de pozitivă, atât din punct de vedere psihic, cât și emoțional, în urma acestei, întoarceri la origini, într-o oarecare măsură. Este și normal, din moment ce tradițiile fac parte din identitatea noastră culturală. Din păcate însă, tradțiile nu mai sunt păstrate în forma lor autentică.

”Acum este din ce în ce mai greu să păstrezi o tradiție în forma sa autentică. Și este firesc să fie așa fiindcă nu mai există satul tradițional, nu mai există mentalitatea arhaică care să păstreze linia asta. Nu sunt adeptul păstrării tradițiilor în mod habotnic, ca să zic așa. Iubesc lumea satului, deși am fost născut la oraș, dar văd că ea nu mai există. Dar este normal ca oamenii de la țară să dorească să se modernizeze. Pentru a se păstra tradiția este nevoie ca la nivelul comunității să fie cunoaștere, mai ales în rândul tinerilor. E absurd să ceri încă să se meargă la arat cu plugul tras de boi”, adaugă iubitorul de tradiții.

14459932_1138471902888012_1688849841_n

Ca o concluzie, Sebastian Paic a explicat că într-adevăr, păstrarea tradițiilor este extrem de importantă, însă cunoașterea acestora este și mai importantă. Fiindcă, deși mulți oameni susțin că sunt iubitori de tradiție și folclor, acestea nu dețin informațiile corecte despre ce înseamnă acestea. Informațiile eronate sunt datorate vechilor ansambluri de pe vremea comunismului, dar o parte din vină o are și media, care au creat o falsă imagine, aceea că țăranii trăiau doar cu joc și voie bună, ceea ce este fals.

 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.