16 octombrie 2019

Politologul Vasile Boari: ”Nu vreau să demolez mituri”

Acesta a lansat masiva carte „Cine sunt românii? Perspective asupra identităţii naţionale”

By In Esenţial

Circa 60 persoane au participat astazi de la ora 17.00 la,  lansarea volumului „Cine sunt românii? Perspective asupra identităţii naţionale”, coordonat de prof. univ. dr. Vasile Boari. Volumul a apărut sub egida Universităţii „Babeş-Bolyai”, în colecţia „Şcoala ardeleană de istorie” a editurii Școlii Ardelene.

Evenimentul a avut loc la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în prezenţa coordonatorului lucrării şi unora din coautorii clujeni ai volumului: Ştefan Borbély, Ioana Bot, Pompei Cocean, Ariana Guga, Ladislau Gyémánt, Ioan-Vasile Leb, Vasile Muscă, Lucian Nastasă-Kovács, Irina Petraş, Marta Petreu. Totodată, evenimentul de lansare moderat de sociologul Ioan Hosu a fost onorat şi de participarea artistului Liviu Mocanu, autorul sculpturii reproduse pe copertă.

Prof. univ. dr. Vasile Boari, coordonatorul volumului.

Perspectiva din care am încercat să privim lucrurile este una complexă: pluri și interdisciplinară. Totodată, am încercat să privim identitatea națională românească într-o viziune holistică, ca întreg, ca un complex de factori, procese, tendințe etc.
Cu alte cuvinte, am dorit să aducem în discuție și analiză toate laturile și aspectele posibile înce­pând cu latura (componenta) istorică și terminând cu aspectele de ordin psihologic sau etnopsihologic, economic, sociologic, spiritual, cultural etc.
Gândul care ne-a călăuzit de la început până la sfârșit a fost acela de a prezenta analitic cât mai multe perspective posibile și cât mai multe aspecte privitoare la fenomenul identității naționale românești.
Am încercat, de asemenea, să punem în lumină și să analizăm – atât cât acest lucru este posibil – atât aspectele pozitive cât și cele negative și asta în numele adevărului și al dorinței sincere de în­dreptare a lucrurilor mai puțin favorabile. Convingerea noastră este că pentru a putea îndrepta aceste lucruri, ele trebuie mai întâi sesizate, recunoscute, analizate, evidențiate.


Ne situăm, în acest fel, într-o linie de gânditori iluștri: de la Dimitrie Cantemir la Constantin Rădulescu-Motru și mai departe.
Volumul de față reunește contribuțiile câtorva zeci de specialiști din domenii foarte variate: istorie, filosofie, teologie, litere, geografie, etnopsihologie, antropologie, economie, sociologie, politologie, mu­zicologie, etnografie etc. Cum spuneam, intenția inițială a fost să cuprindem, în acest volum, toate aspectele relevante privind identitatea națională românească. Dacă am reușit sau nu lăsăm în seama specialiștilor și a cititorilor să aprecieze. Ce pot să spun, cu toată onestitatea, este că produsul final nu coincide întocmai cu proiectul inițial. A trebuit să renunțăm la anumite teme după cum, din mers, am mai adăugat teme care nu figurau în proiectul (planul) inițial. A rezultat, oricum, ceea ce se vede: un volum masiv de aproape 800 de pagini.
Un aspect important pe care l-am urmărit de la început a fost cel referitor la re-configurarea facto­rilor identitari. Astfel, factorii identitari tradiționali, precum originea, limba, teritoriul, religia, cultura etc., au pierdut prioritatea în favoarea factorilor nontradiționali și nonconvenționali: economic, tehnologic, educațional, sportiv etc. Din păcate, acest aspect nu se reflectă, atât și așa cum ne-am fi dorit, în structura volumului de față.
Am conștientizat de la început dificultățile pe care un asemenea proiect ar putea să le genereze. Ele țin, înainte de toate, de nevoia de a proceda „obiectiv” într-o situație aparte, deloc confortabilă. Coordonând acest proiect, mi-am dat seama cât este de dificil să scrii despre poporul tău, despre țara ta, despre națiunea căreia îi aparții în mod „obiectiv”. Cu părțile lor bune și cu părțile lor rele, cu calități și defecte. Constantin Rădulescu-Motru a trecut prin aceeași dilemă: „Cum să te ridici peste amărăciu­nile tale personale pentru a vedea și calități în afară de defecte? Cum ai să te ridici peste amorul pro­priu, pentru a vedea și defecte în afară de calități?”. Filosoful român considera cunoașterea sufletului unui popor, înainte de orice, „o serioasă operă de știință”. Deviza lui era: „Întâi lumina minții și pe urmă focul aprins al patriotismului” (Motru, 1999, pp. 34-35). Dar oare pot fi atinse aceste deziderate și în realitate? Ceea ce mi-am dorit de la acest proiect a fost să spunem adevărul despre români. Chiar dacă, uneori, adevărul e dureros, el trebuie spus cu orice riscuri. Experiența istorică ne arată că nimic durabil nu se poate clădi pe minciună, pe neadevăr, pe iluzii fără fundament. Am plecat de la premisa că dacă nu știm cine suntem, nu știm nici de ce suntem în stare, ce putem face. Am urmat, în această privință, îndemnul aceluiași Rădulescu-Motru: „Să începem, spunea el, prin a ne studia pe noi înșine, ca să vedem cine suntem și ce putem” (Motru, 1999, p. 32). Cu această convingere am plecat și noi la drum. Dacă vrem să știm și să arătăm ce putem, trebuie, mai întâi, să știm cine suntem cu adevărat. Cu bune și cu rele, cu părțile pozitive, dar și cu cele negative.
Nu puține dificultăți vin din exigența de a adapta fiecare subiect, fiecare contribuție în parte, la tema generală. E mai greu să vorbești, de pildă, despre economie, educație etc. prin prisma speci­ficului național.
În fine, nu este un lucru ușor să compatibilizezi contribuții atât de diferite, scrise de autori diferiți, cu viziuni diferite, cu moduri de abordare și cu stiluri diferite. Riscul major, aici, este să rezulte un volum eterogen, lipsit de unitatea necesară. Pe de altă parte, am fost pe deplin convins că o lucrare despre identitatea națională, în prezent, nu poate fi decât „opera” unei echipe de specialiști. Nimeni nu mai este, astăzi, „specialist” în toate încât să poată singur asuma subiecte din domenii atât de diverse, a scris coordonatorul Vasile Boari.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.