21 noiembrie 2013

Poemul săptămânii (IV). “Scrisoare mamei” de Traian Furnea

By In Carte

Traian Furnea este un poet care sper să fie redescoperit odată cu publicarea recentei integrale poetice apărute la Editura Eikon, “Niște poezii”, volum care se lansează în aceste zile la Târgul de Carte Gaudeamus. Meritul este al doamnei Rodica Sărmaș Furnea și al profesorului Iulian Boldea. Poetul a debutat cu un volum bine primit, Legitimație de poet (1982) și este cunoscut mai ales prin versurile poeziei “Vânătoreasa cea fricoasă”, interpretată de cunoscuta trupă rock Roșu și negru. S-a impus și ca un bun caricaturist, mai ales după anul 1989. A murit din păcate tânăr, la București, în 3 august 2003.
Poezia pe care o scrie Traian Furnea se identifică cu biografia poetului, o viață trăită în inocență și boemie. Este greu să fii poet dar și mai greu este să fii mamă de poet. Acesta este mesajul pe care mi-l transmite poezia de mai jos.

Scrisoare mamei

(Prin lumina zmeurie
A unei veri aproape sfârșite
Aș vrea să mă întorc acasă
Mamă
Plin de bani și alături
Cu cea mai frumoasă fată din lume

Și tu să fii mândră
Și puțin fâstâcită
Te știu eu bine

Dar vezi
Eu sunt sărac și slăbuț
Port ochelari și umblu ntruna trist

Iar peste toate astea tu îmi spui
Că umblu puțin aplecat înainte
Ca moșii

Ăsta sunt mamă
Ce naiba să fac
Așa că n am să pot veni acasă nicicând
Plin de bani și alături
Cu cea mai frumoasă fată din lume

Prin lumina zmeurie
A unei veri aproape sfârșite
Și tu să fii mândră
Și puțin fâstâcită
Te știu eu bine

Cea mai frumoasă fată din lume
Va merge cu altul acasă)

(din volumul Niște poezii, Editura Eikon, 2013, ediție, cuvânt înainte, note biobibliografice de Iulian Boldea)

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.