29 iulie 2016

Pieţele Clujului, locurile unde s-a edificat istoria oraşului

By In Clio, Esenţial

A doua întâlnire din a treia ediție a conferinţelor Povești despre Cluj a fost intitulată „Memoria locurilor”.

Ea va avut loc în  26 iulie, la Casa Vega, o cramă din incinta Teatrului Naţional, de la ora 20.00.

Conferinţele sunt organizate de Asociaţia Vechiul Cluj.

DSC_1168

Invitații acestei ediţii au fost Ioan Ciorca, realizatorul unori broşuri documentate despre istoria pieţelor clujene şi arhitectul Dan Clinci, un mare pasionat de istorie locală.

Invitat permanent a fost istoricul Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Moderator a fost preşedintele Asociaţiei Vechiul Cluj, Sebastian Moga.

 DSC_1177

În cadrul întâlnirii la care au participat zeci de clujeni pasionaţi de istoria oraşului, autorul Ioan Ciorca ş-a prezentat broşurile dedicate pieţelor Clujului. Toate sunt documentate şi pline de amănunte pe care nu le găseşti decît cu greu prin alte volume răspândite în biblioteci.

Autorul Ioan Ciorca a spus că “vă invit să vă amintiţi despre tot ce au însemnat aceste pieţe în trecut prin intermedul broşurilor dar şi tot ce înseamnă ele şi acum. Citind tot ce am scris, am documentat, putem discuta de o istorie a Clujului prin istoria pieţelor oraşului, locul de convivialitate, de schimb, de adunare, de viaţă urbană în stare pură. Ele sunt fundamentale pentru devenirea Clujului, că vorbim de Cipariu, de Mihai Viteazu, de minunata Piaţă a Muzeului, de Piaţa Unirii şi de restul pieţelor din oraş. Scotociţi prin cutia voastră cu amintiri, fiecare aveţi ce spune despre locurile care v-au marcat, despre pieţe, aşa cum m-au marcat şi pe mine şi poate mi le spuneţi. Ce E foarte interesant poate le şi punem pe hârtie”.

La rândul său, Dan Clinci, arhitect, vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din României-filiala Transilvania a făcut o istorie a idee de spaţiu public şi a pieţelor.

“Sunt a doua oară invitat la aceste conferinţe şi mulţumesc asociaţiei. Pieţele răspund la ceea ce înseamnă ideea de spaţiu public. Pornind de la ideea de vatră, ce dă coziune unei familii, locul unde se spun poveşti. După ce se lărgeşte acest spaţiul convivial, familial, se ajunge la locul public, la pieţe, la început de mici dimensiuni, unde se continuă obiceiul povestirii, a împărtăşirii de experienţe, unde se schimbă idei, unde îţi confrunţi ideile cu ceilalţi membri ai comunităţii. Şi de aici se ajunge la rolul pieţelor tot mai mare în coagularea urbană, se ajunge la reţele de spaţii publice, la romani şi tot aşa, prin Evul Mediu, Renaştere pînă în zilele noastre, locurile unde peste tot, de la turci la egipteni se protestează sau se distrează lumea. Locul unde eşti nemulţumit, unde poţi să îţi exprimi părerea”, a explicat arhitectul.

Clinci a făcut o prezentare proiectată bine structurată şi documentată.

DSC_1156

La final Sebastian Moga, preşedintele Asociaţiei Vechiul Cluj, a explicat celor prezenţi în public că acest proiect de întâlniri despre istoria Clujului va continua pentru că e important ca istoria adevărată a Clujului să ajungă la cât mai mulţi clujeni. El a prezentat şi volumul “Poveşti despre Cluj”, editat la Şcoala Ardeleană în 2015,  atât în română cât şi în engleză, care conţine studii acceseibile dar documentate şi inedite despre Cluj ale unor istorici, jurnalişti, arhitecţi, universitari.

Următoarea întâlnire va fi anunţată în curând.

Clujulcultural.ro e partener media al acestor întâlniri şi tururi ghidate gratuit.

Proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca. Proiectul susține candidatura orașului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.

 

 

3 Comments
  1. Cernescu 16 septembrie 2016

    Stimata D-na Margit.
    Istoria vechiului Cluj, se refera bineinteles preponderent
    la istoria Clujului de dupa 1945, altfel apara paradoxul scrierii unei istorii straine, desi cei de care scrii mai sint prezenti printre noi.
    Asta se numeste si erijare sau substituire.
    Inafara de asta populatia acelui vechi Cluj nu mai prea exista, peste 90% din clujenii de astazi sint altii.

    Reply
  2. Sallak Margit 30 iulie 2016

    Felicitari pentru furnizarea tinerelor si mai putin tinerelor generatii de date despre Clujul de altadata,dar daca
    asociatia dumneavoastra se numeste Vechiul Cluj,nu credeti ca era bine sa invitati macar un vechi clujean si sa-i dati si lui cuvantul,pentru ca ,asa cum bine a specificat
    presedintele asociatiei,domnul Sebastian Moga “e important ca istoria adevarata a Clujului sa ajunga la cat mai multi clujeni”.Si daca s-a rostit sintagma “istorie adevarata ”
    nu credeti ca ar fi fost bine si corect ca ,macar intre paranteze sa fie date si vechile denumiri ale pietelor ?
    Piata Muzeului( Kispiac,apoi Karolina Ter) ,Piata Unirii
    ( Foter,scuze,imi lipsesc semnele diacritice din limba maghiara.Fo cu doua puncte inseamna principal,ter cu accent ascutit pe e inseamna piata.Prin urmare se numea Piata Principala),Piata Cipariu care s-a numit Kispiac.Acolo ma trimitea bunica sa cumpar doua legaturi de sparanghel sau un kilogram de linte.Acum nu mai existe nici piata,nu se mai cultiva nici sparanghel.Il cumpar,la fel ca si lintea ,de la Auchan ) si ultima,dar nu cea din urma, Szecsenyi Ter sau Nagypiac ,acum Piata Mihai Viteazul.
    Inca o data felicitari pentru initiativa si munca depusa.
    Nu va fie jena sa mentionati denumirile unguresti.Aceasta este istoria adevarata a Clujului.Da,aici au trait si mai traiesc unguri.Sa traim cu totii in pace si buna intelegere !

    Reply
    • Redactia 1 august 2016

      Nimeni nu contesta ca traiesc unguri, nu avem o problema cu asta.
      Noi suntem ziaristi, parteneri media a proiectului, nu noi organizam, nu noi invitam cine sa vorbeasca.

      Multumim ca ne cititi

      Reply

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.