Pe-un picior de play/Pe-un stick de rai. De ce a ajuns muzica electronică un fenomen de masă

Muzica electronică a luat amploare în ultimii ani, apărând din ce în ce mai mulți DJ, din ce în ce mai multe party-uri și festivaluri care doresc să adune un număr din ce în ce mai mare de fani ai acestui gen.

Trăim într-o perioadă în care orice distanță, oricât ar fi de mare, se reduce la un simplu click. Comunicăm mai ușor, avem acces la tot multă informație, iar, în acest sens și muzica a fost nevoită să se transforme. Untold Festival, Electric Castle, Delahoya, Mioritmic, MOX, Green Sensation sunt doar câteva festivaluri care au în centru muzica electronică și asta doar în județul Cluj. Mai sunt multe astfel de festivaluri atât în țară, cât și în întreaga lume.

Însă, care este motivul pentru care acest gen de muzică are din ce în ce mai mulți adepți?

Clujulcultural.ro a stat de vorbă cu câțiva oameni din acest domeniu pentru a încerca să afle un răspuns.

”Muzica electronică a devenit populară pentru că trăim în era tehnologiei și asta a făcut producția și prestația unui artist mult mai simplă. Dacă în anii ’70 toată lumea avea o chitară, acum toată lumea vrea să fie DJ. Producția în dormitor este în continuă creștere, iar acest aspect este foarte bun atât pentru viitorul țării noastre, cât și la nivel global”, spune Shiver.

 

”Anul acesta este invazie de festivaluri. Good job, România! Tot ce este important este ca economia țării să le permită oamenilor să participe, să fie ca și o ieșire la aer liber sau un moft. Trebuie să se întâmple. Să fie mai mulți DJ, mai multe evenimente și automat vom avea mai mult public. Păcat că suntem o nație de critici, deseori fără experiență în domeniu”, adaugă tânărul.

”Festivalurile sunt mici sau mari afaceri, de acolo se fac bani. Au devenit un trend și la noi, iar unii câștigă bine de pe urma lor. În ceea ce privește muzica, părerea mea este că doar jumătate din cei care merg să vadă un DJ bun sunt pasionați cu adevărat de muzica electronică. Restul este doar efectul de turmă. Cel mai bun exemplu sunt persoanele care merg la Electric sau la Untold pentru câteva poze și un check-in, chiar dacă nu știu cu ce se mănâncă aceste festivaluri. Apoi apar și criticile, fiindcă este normal să critici ceva ce nu îți place. Asta se aplică la toate genurile, nu doar la electronică”, susține DJ-ul.

Muzica electronică oferă mai multă libertate

Lorand Marton, cunoscut ca și IV-IN, un alt tânăr DJ clujean,  consideră că această căutare din ce în ce mai intensă a muzicii electronice are două motive majore: trendul și prezența constantă. Aceste două motive sunt mai vizibile în România, care ajunge din urmă restul țărilor unde acest fenomen a luat amploare mult mai devreme.

”Muzica electronică este populară prin alte țări de foarte mult timp. Acum ne-am putea gândi la două lucruri. Una ar fi trendul. E un trend să asculți muzică electronică, mai ales genurile comerciale, cum ar fi bigroom house, chill-wave sau deep-house-ul comercial. În al doilea rând, muzica electronică este prezentă, chiar dacă atunci când eram copii nu o recunoșteam fiindcă nu ne păsa de genuri muzicale, însă aproape toată lumea asculta, cum s-ar zice, piese de club. Ne-am maturizat și am început să facem legături, să categorizăm genurile muzicale”, explică Lorand.

De asemenea, tânărul artist, pentru a explica afinitatea marilor mase pentru muzica electronică, invocă necesitatea primară a omului de a se simți liber, de a nu fi îngrădit, de a se exprima așa cum dorește. Astfel, muzica electronică nu impune anumite idei, mai ales datorită faptului că multe dintre piese nu au versuri. Astfel, cel care ascultă este liber să interpreteze el însuși muzica, să perceapă mesajele fiecare în funcție de personalitatea sa.

Dj Necs este un tânăr care tot timpul s-a ferit de muzica electronică, însă, în cele din urmă, a trebuit să se lase dus de val și să meargă pe această cale, dar niciodată nu se va compara muzica unui DJ, cu trăirile pe care le simte când merge la un concert live.

”O parte îmi place și mie. De exemplu, am început să pun dubstep și trap cam de când am auzit primele piese, iar drum’n’bass-ul mi-a plăcut de când l-am descoperit. Însă, dacă este să vorbim despre techno-ul care se ascultă azi la greu, acolo nu pot să cedez. În Europa se ascultă techno de foarte mult timp. Suntem cunoscuți pentru asta. Americanii, de exemplu, au impresia că noi ascultăm și mergem numai la petreceri de muzică techno. Poate sunt eu mai oldschool, dar nu aș da niciodată vibrația și trăirile pe care ți le transmit un concert live pe muzica pusă sau făcută live de un dj”, mărturisește tânărul.

Necs este de părere că și evoluția rapidă a tehnologiei și obișnuința oamenilor de a depune mai puțin efort a susținut acest fenomen, deoarece, spune el, este mai ușor ca cineva să se relaxeze pe muzică electronică, decât pe un gen muzical care trebuie gândit, înțeles și poate chiar trăit. Dar acest efect se datorează și faptului că oamenii au din ce în ce mai puțin timp liber.

Horace Dan D, organizatorul Delahoya, primul festival de gen:

„Muzica electronică exista în România de mult timp, încă din perioada intitulată de unii specialiști drept “perioada electro-acustică. De exemplu Adrian Enescu a experimentat muzica electronică încă din 1975. Cu trecerea timpului, depășind și perioada comunistă (plină de interdicții pentru muzica neagreată: mai ales pentru rock dar și pentru orice muzică prea plină de energie), alături de evoluția tehnologică a aparaturii electronice muzicale și implicit ieftinirea acestor aparate, a dus la înmulțirea artiștilor electronici atât în occident cât și la noi.”, spune acesta.

 

Senzația de libertate

Horace Dan D susține că muzica electronică oferă o multitudine de senzații și mai ales cea de libertate.

„Ceea ce m-a fermecat din start la muzica electronică au fost posibilitățile infinite de combinare a sunetelor, a frecvențelor, modulațiilor, prelucrarea sunetului în general, etc. In plus, muzica electronică poate să ia diverse forme care să fie pe placul fiecăruia dintre noi și în funcție de starea de spirit în care ne aflăm. Muzica electronică oferă libertate de exprimare atât pentru artiști cât și pentru public, e un univers în care se poate călători la infinit.”, spune acesta.

El face și o distincție importantă: există muzică electronică comercială (preponderent cea cu versuri) și există muzica electronică necomercială (preponderant cea pur instrumentală). Eu aș compara plastic astfel: cea comercială cu un film de Hollywood în care regizorul îți arată exact cum sa fie o anumită poveste, iar cea necomercială cu o carte în care cititorul e regizorul propriu și-și imaginează cum vrea și simte el povestea.

Ca să nu intru prea mult in subiect, iată doar câteva dintre motivele pentru care muzica electronică e iubită din ce în ce mai mult de noile generații. E normal ca organizatorii de evenimente să nu ignore ceea ce-și doresc tinerii din toata lumea iar muzica electronică, sub diferitele sale forme, să fie prezentă din ce în ce mai mult în orice festival.

Cât va exista curent electric va exista și muzică electronică. 21 de ani are scena muzicala clujeană

 „Legat de dispariția muzicii electronice, pot să asigur că atâta timp cât va exista curent electric, vor exista forme ale muzicii electronice. Muzica electronica a evoluat si va evolua in continuare. Iar in ceea ce priveste Clujul, scena muzicii electronice clujene are deja 21 de ani de existenta si de activitate continua. Exista foarte multe generatii care au crescut cu aceasta muzica iar din randurile lor au aparut artistii, patronii de cluburi si organizatorii “electronici”. Prin continuitate, consistenta si calitate s-a ajuns la ceea ce vedem de cativa ani buni ca se intampla in acest domeniu in Cluj.”, mai spune Horace Dan D.

Acesta a editat la o editură și o Enciclopedie a muzicii electronice., pe care o puteți încă cumpăra.

Pe cât de repede a luat amploare, pe atât de repede va dispărea

Muzicologul Oleg Garaz, de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, este de părere că această căutare dusă la un nivel oarecum extrem a muzicii electronice și a festivalurilor de acest gen se datorează coroborării a două fenomene. Primul ar fi acela că în prezent trăim într-o civilizație a adolescenților, o situație fără precedent, ceea ce înseamnă hormoni și imaturitate. Cel de-al doilea element este acela că trăim, în același timp, într-o civilizație din ce în ce mai virtualizată, în care totul se fluidizează.

”Atunci în toată situația asta există două cuvinte cheie: transgresiunea, toate lucrurile tind să își depășească limitele, să se reverse în altceva, să se transforme în altceva. Nu mai funcționează canoanele, nu mai funcționează genurile, formele nu mai au niciun sens. Atunci într-o situație ca aceasta, nici nu este de mirare că oricare impuls, oricât de mică sau mare amploare are, care în scurt timp devine viral, fiindcă mediul de propagare pe de o parte este adolescentin, pe de altă parte este virtual-electronic. Este foarte simplu. Comunicarea se virtualizează”, explică Oleg.

Datorită acestui fenomen de virtualizare, nu este de mirare că muzica, prin propagarea ei virtuală, se dezvoltă asemenea unui foc de pădure. Muzicologul este de părere însă că, pe cât de repede acest muzical a luat amploare, pe atât de repede va și dispărea.

”Asta este realitatea în care trăim și am face o foarte mare greșeală dacă am încerca să o evaluăm după constantele altor tipologii de realitate. Spre exemplu, muzica rock s-a născut în anii ’60 și a și murit undeva prin 1975. După care a apărut disco și punk-ul, iar la mijlocul anilor ’80 a apărut fenomenul ce-l numim Modern Talking și muzica metal. Prin anii ’90 a început muzica electronică, genurile au început să se amestece tot mai mult și practic noi acum trăim într-o cultură a cărei constantă dominantă, vorbind din punct de vedere cantitativ, comercial, este într-adevăr muzica electronică, în detrimentul muzicii rock, simfonică, jazz ș.a.m.d.” adaugă Oleg Garaz.

Fie că este vorba despre bani, despre pasiune pentru o muzică ce îți oferă mai multă libertate sau pur și simplu un fenomen ce va dispărea pe atât de repede pe cât a apărut, cert este că în prezent, muzica electronică este foarte căutată și ascultată de foarte mulți oameni care, anual, merg sute, poate chiar mii de kilometri și cheltuie o mulțime de bani pentru a dansa pe ritmurile dj-ilor pe care îi iubesc.

Dicționar de muzică electronică:

Big room house este un subgen al muzicii house și se caracterizează prin introduceri zdrobitoare și declinuri bruște, împreună cu sunete de pian, de corzi sau tobe, urmate de secțiuni cu bass.

Chillwave este un gen de muzică ce se caracterizează prin sunete de retro-pop fade sau visătoare și utilizarea efectelor de modificare, de procesare a sunetelor. La acestea se adaugă voci filtrate cu linii melodice simple.

Deep House este un sub-gen de muzică house, creată de DJ, care este în totalitate electronică.

Dubstep este un gen musical a cărui sunet, în mod obișnuit se caracterizează prin linii de bass intense, repetate și cu schimbări rapide de timpi.

Trapul este un gen de muzică ce combină un beat cu muzica electronica și cu hip-hopul.

Techno reprezintă o formă a muzicii electornice dance și este, în general muzică instrumentală repetitivă.

Drum’n’bass este un stil de muzică electronică ce se bazează pe una dintre cele mai complexe forme ritmice ale muzicii de dans, compusă din ritmuri rapide și foarte rapide.