20 octombrie 2016

“Obsolescența omului”, lansare de carte și discuție la Book Corner

By In Carte

 

Librarium și Editura Tact vă invită vineri, 21 octombrie, începând cu ora 18.00, la o discuție despre Günther Anders pornind de la recenta traducere a volumului Obsolescența omului II (Tact, 2016).

La discuție vor participa  Claudiu Gaiu, Lorin Ghiman (traducător) și Vlad Moldovan.

Evenimentul va avea loc la Librăria Book Corner (Eroilor, 15).

Despre volum

„Fapt este că azi Obsolescenţa omului a lui Günther Anders are aceeași relevanţă ca ieri, când a fost redactată, și aceeași prospeţime. Nu e o cale de a înţelege gândirea secolului trecut, ci, la fel ca atunci, o cale de a-i înţelege ne-gândirea, care nu a întârziat să devină a noastră. Obsolescenţa omului va înceta abia atunci când opera cu același nume va deveni de neînţeles, inutilă, inutilizabilă: e pentru că procesul la care mulţi dintre noi luăm parte a fost inversat, e pentru că a fost dus până la capăt, prin dispariţia omului ca atare. Iar dacă acest produs este încă utilizabil – și este nu doar utilizabil, ci și necesar –, tot ce aș putea face mai departe aici fără a repeta sau relua conţinutul a mai bine de 800 de pagini, e să le adaug câteva instrucţiuni de folosire: a se utiliza acasă; a se utiliza cu încredere la muncă și în societate; în vacanţe și călătorii; în politică; în comerţul cu lumea și lucrurile.”(Lorin Ghiman)

Despre autor

 (născut Günther Sigmund Stern în 1902, Breslau/Wroclaw și decedat la Viena, în 1992)gânditor, jurnalist şi activist german. A crescut într-o familie de intelectuali iudeo-germani asimilaţi, părinţii săi, Clara şi William Stern, având contribuţii importante la dezvoltarea psihologiei. Studiază filosofia şi istoria culturii cu Panofsky și Cassirer, apoi filosofia cu Heidegger şi Husserl, sub conducerea celui din urmă obţinând doctoratul în 1923. Lucrează în Germania ca jurnalist. În 1933 emigrează la Paris împreună cu prima sa soţie, Hannah Arendt, apoi în Statele Unite, înainte de a se stabili definitiv la Viena, în 1950. De o verticalitate morală rar întâlnită, refuză cariera academică şi o lasă în plan secund pe cea de scriitor şi critic literar, p entru a se implica, în calitate de activist şi jurnalist, în combaterea celor mai mari ameninţări la adresa umanităţii, bomba atomică şi războiul. Critic lucid al societăţii occidentale şi fin analist, câştigă o notorietate târzie, cărţile sale cele mai importante fiind astăzi mai cunoscute decât în timpul vieţii sale.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.