2 decembrie 2016

Nae Caranfil, despre “6,9 pe scara Richter”, ce se lansează în cinema: “O comedie despre depresie”

By In A 7-a, Interviu

Nae Caranfil, regizorul filmelor “Filantropica”, “Restul e tăcere” sau “Asfalt Tango”, revine pe marile ecrane cu “6,9 pe scara Richter”, o comedie cu accente de musical şi primul film la care Nae Caranfil semnează nu doar scenariul şi regia, dar şi muzica şi versurile.

Filmul îi are în rolurile principale pe Laurenţiu Bănescu, Maria Obretin, Teodor Corban şi Simona Arsu. Produs de Mobra Films, “6,9 pe scara Richter” va putea fi vizionat în cinematografele din ţară începând cu 20 ianuarie 2017.

“Ar fi putut fi o dramă cumplită despre depresii clinice, cutremure şi bătrâneţe. În schimb, a ieşit o comedie despre toate acestea care până la urmă se transformă într-un musical… Am pornit de la ideea unei relaţii tată/fiu în care tatăl este tânăr iar fiul bătrân. Asta însemnând că tatăl are comportamentul unui tânăr, adolescent chiar, în timp ce fiul se confruntă anevoie cu criza vârstei mijlocii”, declară Nae Caranfil.

Fiul (Laurenţiu Bănescu) este un tânăr actor de teatru care navighează cu greu între un rol complicat într-un spectacol de „musical”, o nevastă geloasă până la depresie (Maria Obretin) şi obsesia marelui cutremur devastator, anunţat ca iminent de toţi „experţii”. Însă „adevăratul” cutremur pentru el se dovedeşte a fi re-apariţia intempestivă a propriului său tată (Teodor Corban), după decenii de absenţă. Manipulator şi amoral, tatăl se instalează în universul fiului, confiscându-l cu totul şi bulversându-i existenţa. Tony-actorul, soţia sa instabilă psihic, tatăl hedonist şi frumoasa (deşi mult prea tânăra) iubită a acestuia (Simona Arsu), evoluează împreună într-un „cadril” tragi-comic, în aşteptarea unui dezastru seismic şi a unei premiere teatrale unde, cel puţin în intenţii, „toată lumea râde, cântă şi dansează”.

Nae Caranfil a scris şi regizat şase lungmetraje: “Closer to the Moon” (primul său film în limba engleză, cu Vera Farmiga şi Mark Strong), “Restul e tăcere” (2007), în competiţie la Festivalul de Film de la Locarno; “Filantropica” (2002), cu peste 100.000 de spectatori în România; “Asfalt Tango” (1996), cu Charlotte Rampling; “Dolce far niente” (1998), în competiţie la Festivalul de Film Karlovy Vary; “E pericoloso sporgersi”, care a avut premiera la Directors’ Fortnight la Cannes, 1993.

 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.