Mircea Popa: Cultura este scopul nostru. Fără acest scop nu mai avem titlu de existenţă

Esenţial

Istoricul literar Mircea Popa, invitat în simpozionul dedicat lui Iosif Vulcan, a reamintit vineri seară celebrele vorbe ale acestuia potrivit cărora cultura este scopul nostru, fără de care nu putem trăi, conform Agerpres.

„Cultura este scopul nostru. Fără acest scop nu mai avem titlu de existenţă. Fără acest scop nu putem trăi. Limba şi cultura ne sunt crezul. Limba şi cultura ne sunt viaţa. Pentru acestea jertfim tot. Pe ele nu le jertfim, pentru că aceste comori sunt singure pe lume. Nu puterea brutală, ci numai cultura înalţă popoarele. Fără cultură un popor nu poate să trăiască”, a citat Mircea Popa dintr-un discurs al lui Iosif Vulcan susţinut în 1898, cu ocazia Adunării generale a Astrei, ce avea loc la Beiuş.

Simpozionul numit „Iosif Vulcan: Promovarea limbii şi culturii române în Transilvania, prin literatură” a avut loc la sediul Muzeului memorial Iosif Vulcan, care funcţionează în clădirea care a găzduit o vreme locuinţa acestuia şi redacţia revistei „Familia”. Întâlnirea, la care au mai vorbit criticul de teatru Elisabeta Pop, poetul Ioan Moldovan şi scriitorul Ioan F. Pop, face parte din Proiectul „Iosif Vulcan 180”, dedicat Zilei Culturii Naţionale şi finanţat de Ministerul Culturii.
 

Foto: (c) Eugenia PAŞCA / AGERPRES 


„Astăzi trăim un moment sărbătoresc cu totul aparte, aici, la Oradea, unde Ziua Culturii Naţionale îmbină în mod armonios evocarea a două personalităţi care au intrat împreună în istoria noastră literară: Iosif Vulcan, care a fost ‘naşul’ lui Mihai Eminescu şi Mihai Eminescu însuşi, care a fost legat de revista Familia atât prin începuturi, cât şi mai târziu, prin 1883, când i-a mai trimis lui Iosif Vulcan un grupaj de poezii. Iosif Vulcan a ţinut în mod deosebit să pună în relief poezia acestui geniu, fiind primul care l-a numit Luceafărul Poeziei româneşti, dedicându-i un număr în chenar de doliu la moarte şi alte numere pe care i le-a închinat. De asemenea, a propus editarea completă a operei sale şi a unor monografii şi amintiri despre Eminescu. Iosif Vulcan a fost o personalitate cu totul specială, care a ridicat Oradea din rangul oraşelor de provincie la centrul culturii literare în perioada respectivă. Centrul literar s-a aflat până atunci la Braşov, unde George Bariţ a scos Foaia pentru minte, dar în momentul în care Foaia… a încetat, chiar în 1865, Iosif Vulcan a avut inspiraţia să înfiinţeze la Oradea o revistă care a durat 42 de ani. Iar la sărbătorirea celor 40 de ani a fost prezentă Constanţa Dunca-Şchiau care a spus: ‘Ai semănat timp de 40 de ani, iar poporul român va culege timp de patru secole!’,” a declarat, pentru AGERPRES, istoricul şi criticul literar Mircea Popa, autor a 70 de cărţi.

De numele acestui „om providenţial, cu o viaţă senzaţională”, a menţionat istoricul, se leagă şi apariţia revistei „Şezătoarea”, prima revistă folclorică din Transilvania, în 1875, dovadă a preţuirii patrimoniului popular, militând, pe toate căile, pentru cultură: şcoli pentru fete, a înfiinţat banca Bihoreana, în coloanele revistei face „o propagandă teribilă” tuturor societăţilor literare, mai din toată Europa, a căror activitate o urmăreşte foarte precis, susţine mişcarea feministă, publicând creaţiile femeilor, dar şi articole care pledează pentru emanciparea femeii.
 

Foto: (c) Eugenia PAŞCA / AGERPRES 


„Iată ce frumos spunea Octavian Goga: ‘Familia este biletul permanent de intrare al lui Iosif Vulcan în literatura română’. Formidabil! Puţini mai ştiu că Iosif Vulcan, ca preşedinte al secţiei literare a Academiei Române, i-a propus ca membri pe scriitorii Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Andrei Bărsanu”, a afirmat invitatul.

Criticul de teatru Elisabeta Pop a vorbit despre relaţia lui Iosif Vulcan cu toate artele, pe care le-a promovat, încă de la primele numere, în paginile revistei.

„Era foarte interesat de literatura dramatică, de literatura universală, în general, ia legătura cu oameni pricepuţi din muzică şi pictură. Era atent la toate mişcările culturale, din ţară şi străinătate. Observa tot ce se întâmplă în literatură. Era preocupat de toate teatrele din ţară. Aşa găsim în revistă trimiteri la Ibsen, la Shakespeare, la Moliere şi alţi scriitori importanţi în epocă pe care îi face cunoscuţi. Scrie despre Enescu, când a debutat, despre Beethoven, Bach, Chopin… Este foarte greu să sintetizezi impresia pe care ţi-o face răsfoind revista Familia acest om de cultură vastă. Absolut sigur spui că acesta nu a fost un scriitor provincial”, a afirmat Elisabeta Pop.
 

Foto: (c) Eugenia PAŞCA / AGERPRES 


Poetul Ioan Moldovan a evocat momentul de debut al lui Mihai Eminescu, când după semnătura acestuia, în nota de subsol a poeziei „De-aş avea”, apare scris: „Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice transmise nouă ne-a surprins plăcut”.

„Iosif Vulcan este îndreptăţit să fie sărbătorit de Ziua Culturii Naţionale din multe pricini. Unele le ştiţi pe larg, pentru care merită din partea noastră o memorie luminoasă. Despre lucrarea sa culturală s-au scris cărţi. Chiar oameni de cultură din Oradea, precum regretatul Corneliu Crăciun, Iulia Păcurar, Lucian Drimba, culegerea coordonată de Florin Ardelean, profesorul Gheorghe Petruşan sau chiar domnul Mircea Popa, un fascinant descoperitor de lumini în semiîntunericul arhivelor”, a spus Ioan Moldovan.
 

Foto: (c) Eugenia PAŞCA / AGERPRES 


Potrivit directorului artistic al Teatrului Regina Maria, Şerban Borda, simpozionul a avut loc în cadrul Proiectului „Iosif Vulcan 180”, derulat în perioada 15 – 20 ianuarie, în anul în care se aniversează 180 de ani de la naşterea lui Iosif Vulcan. Pe lângă acest simpozion, a fost realizat un documentar, scurtmetraj cu actori, despre viaţa şi activitatea lui Iosif Vulcan, ce va fi proiectat timp de trei zile în trei locuri din oraş, precum şi două discuţii online între elevi şi scriitorul Mircea Pricăjan, redactor-şef al revistei „Familia” şi un alt dialog live între teatrologul Claudiu Groza şi dramaturgul Matei Vişniec.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *