18 mai 2019

Masă rotundă la H33: riscurile de a fi în undergroundul anilor 80

By In Cooltura

Spatiul cultural independent H33 (situat pe strada Horea r. 33, fostul depozit Prodvinalco) găzduiește până sâmbătă inclusiv, expoziția itinerantă prezentată de Centrul Cultural German: „Genialle Dilletanten“ – Subcultura anilor 1980 în Germania.


”Considerăm că acesta este un prilej extraordinar pentru a pune față în față cultura underground a anilor ’80 din Europa vestică și cea din România. Căci aici a existat o puternică reacție culturală a tineretului la rigoarea stupididății sistemului comunist. Ascunși sau evitând prin tertipuri istețe cenzura securității, în România anilor ’80 se scria, se juca, se cânta, se făcea artă și cultură, într-un cuvânt se trăia intens underground. În adevăratul sens al cuvântului.
Dorim să rememorăm cultura perioadei și să vedem ce asemănări existau între cei aflați de o parte și de cealaltă a Zidului ideologic. ”, a fost argumentul organizatorilor dezbaterii de la H33.

Vineri, 17 mai 2019, de la ora 18.00, la H33, a avut loc dezbaterea care i-a avut invitați pe:
Ingo Tegge – Director Centrului German Cluj
Cristian Rusu – artist vizual, scenograf (Teatrul Național Cluj)
lector univ. dr. la Facultatea de Teatru și Film a UBB
Dan Chiorean – actor Teatrul Național Cluj
Horea Avram – istoric de artă, lector universitar doctor. Facultatea de Teatru și Film a UBB,
Tiberiu Fărcaș – editor coordonator Clujul Cultural
Dan Clinci – arhitect, președinte Urbannect

Expoziția se poate vizita zilnic între 16.00 și 19.00 iar sâmbătă până la orele 24.00 în cadrul Nopții Muzeelor.

Masa rotundă la H33 despre undergroundul din Germania si Cluj-Napoca

Cum era undergroundul la Cluj în anii 80?

Discuția a fost moderată de arhitectul Dan Clinci.

Aceasta a fost deschisă de managerul cultural german Ingo Tegge, care a explicat cum s-a născut underground-ul berlinez ca reacție la consumerism, la bogatia produsă de capitalism. Acolo s-a nascut, influențată de scoala de arta de laDusseldorf, o reactie critica la capitalism, foarte dură.

Dincolo de Cortina de Fier se protesta impotriva… comunismului, la Cluj si în tot lagărul comunist, au explicat Cristi Rusu, scenogra, autor al unui studiu extrem de amplu în revista IDEEA despre subculturi și Horea Avram, curator, universitar la UBB. Ambii au frecventat, ca liceeni si studenti, underground-ul clujean. Horea a povestit si cum a fost tuns de Miliția de atunci!

Editorul coordonator al siteului Clujul Cultural a spus că undergroundul clujean nu avea legatura cu cel berlinez, ca aici se protesta prin rock nu prin punk iar informatiile si influenta veneau preponderent pe filiera maghiara cre la rândul ei se inspira de la ce austriacă, de la reviste la viniluri si casete audio rock, plus miscarea Csoves -Țevarii, miscare rock de protest anticomunist provenita din Miskolc cu port stindard celebra trupa Edda. Dan Chiorean a fost si…csoves, miscare proponderent spre punk.

Dan Clinci a amintit locurile boemei si undergroundului: discotecile de la USAMV, POLI, clubul de sub Cinema Arta, clubul Echinox, clubul CFR, Sala Armonia, Arizona, Cafe Croco.

Foto din expozitie

Actorul Dan Chiorean a fost savuros cu amintirile sale din epocă, absolut incredibile. Cine isi mai aminteste de plasele cu ABBA sau Boney M si alte asemenea lucruri?

Invitatul special al serii a fost muzicianul Rodion Roșca, fondatorul trupei Rodion GA, părintele muzicii electronice românești, cel mai mare reparator de ”scule” de rock din acei ani.

El a povestit pe larg ce însemna sa faci rock si muzica, relatia lui cu Militia si chiar cu Securitatea.

A fost una din cele mai interesante dezbateri care e posibil sa continua cu o alta. Au lipsit multi alti clujeni care au participat atunci direct la underground.

S-a mai spus ca Securitatea monitoriza boema si undergroundul in mod cert. Existau riscuri ( si) pe acea vreme.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.