5 octombrie 2016

Jurnalista Ruxandra Hurezean lansează două cărți despre sași în cadrul dezbaterilor Sinteza

By In Actualitate, Carte

Joi, 6 octombrie, de la 16.00, în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania au loc Convorbirile revistei Sinteza.
Dezbatere: „Oameni în căutarea unei patrii. Sașii din Transilvania și povestea lor”.
Lansarea volumelor: „Povestea sașilor din Transilvania. Spusă chiar de ei” și „Criț. Istoria, poveștile și viața unui sat de sași” de jurnalista Ruxandra Hurezean de la revista Sinteza. Volumele au apărut la Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016). Eveniment realizat în colaborare cu Fundația Michael Schmidt.
Invitați: filosoful Aurel Codoban, profesorul Călin Hinţea, istoricul Loránd L. Mádly și jurnalistul Marius Bența.

coperta-carte-crit

Criț – Istoria, poveștile și viața unui sat de sași

Am început să ascult povestea  satului Criț (Kreuz – Cruce) spusă de doamna Sofia Folberth când avea 93 de ani, într-o toamnă frumoasă, în sacristia bisericii din Criț.

Pe măsură ce o ascultam, înțelegeam că istoria acestui sat nu este doar o poveste de viață, nu este doar istoria unei comunități aproape dispărute, ci și un exemplu de bună autoguvernare, demn de studiat în universități.

Știați că primarul unui sat de sași, acum o sută de ani, își punea gaj averea la începutul mandatului în eventualitatea unei pagube produsă în timpul său? Știați că  acea comunitate funcționa pe baza unei solidarități absolute, fiecare vecin fiind obligat să-l ajute pe cel de pe strada lui care avea nevoie de ajutor în gospodărie, altfel primea amendă? Știați că în Criț acum 500 de ani se învățau latina și greaca și exista un regulament școlar mai riguros decât legile de astăzi?

Povestea Crițului ne arată cum o comunitate bine organizată a reușit să funcționeze și să prospere chiar și înconjurată de haos. Până în momentul în care o altă organizare, suprastatală, o dictatură, îi dislocă fiecare piesă din puzzle-ul comunității și-i dă altă traiectorie, atunci construcția se prăbușește.  I se frânge coloana vertebrală. Organizarea autoimpusă funcționase, cea impusă din exterior îi este fatală.

Satul trăiește astăzi altfel decât acum o sută de ani. Singura care mai știe povestea lui de atunci este Sofia Folberth, ghid în biserica evanghelică din Criț. Vine primăvara odată cu berzele și pleacă toamna târziu când se lasă frigul, spre căminul  familiei din Germania.

Să nu vă așteptați la o monografie în sensul clasic al cuvântului, este mai degrabă o poveste de viață, despre iubire și moarte, despre plecări și întoarceri, despre căutări și destin, dar conține sub fiecare cuvânt istoria locului și a oamenilor, așa cum și-o amintesc ei.

Ruxandra Hurezean, autorul

Cartea este cutia de rezonanță a confesiunilor Sofiei Folberth, dar se transformă, încet și sigur, în contrucția culturală microstorică a unei așezări, fiind o contribuție captivantă  la cercetarea  civilizației germane din Transilvania, spune publicistul Emil Hurezeanu în prefața volumului. ”(…)  Microstoria s-a născut din întâlnirea istoriei sociale cu antropologia specifică, iar rezultatul a fost extinderea unui studiu de caz în care au înflorit sau reînflorit valorile individualității , ale particularului răzbind  mulțimea.”

doamna-sofia

Criț-Istoria, Poveștile și Viața unui Sat de Sași, se 絜scrie 絜tr-o serie superioară a genului microstoriei. Din anii `7o ai secolului trecut avem de-a face cu formalizarea acestei noi categorii de cercetare , asociată cu istoricii italieni Carlo Ginzburg, Giovanni Levi și Edoardo Grendi. A fost vorba de o revanșă  a secvenței strivite de șirul sau seria care înglobează, de un protest al valorilor culturale regionale și cunoașterii locale în fața globalizarii. Microstoria s-a născut din întâlnirea istoriei sociale cu antropologia specifică, iar rezultatul a fost extinderea unui studiu de caz în care au înflorit sau reînflorit valorile individualității , ale particularului răzbind  mulțimea . Eminentul teoretician al istoriei culturale , Peter Burke, definește exact fenomenul : „Microscopul a oferit o alternativă atractivă telescopului, încuviințând reintrarea în istorie a concretului individual și a experienței locale.“

Emil Hurezeanu, prefaţa

coperta-carte-sasi

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.