A fost o duminică ploioasă, foarte rece, numai bună pentru cafea, discuţii, analiza filmelor din program şi mai ales vizionare. Şi un final apoteotic cu un concert Teodora Enache şi o discuţie superbă cu Mihai Chirilov.
Apropo de „Chiri”, cum le permite el să i se spună de către vechii tiffari şi apropiaţii lui, este, ca de obicei, invitat la prima ediţie TIFF Lounge, moderată la ora 17.00, astăzi, în cortul din Piaţa Unirii de jurnalistul şi bloggerul de idei Mihnea Măruţă. Va fi un regal, pentru că Mihnea e superdocumentat iar Chirilov e imprevizibil şi spectaculos.
Un film mai bun ca celălalt ieri, la TIFF. Am început relativ târziu, că mai au nevoie şi jurnaliştii de repaos.
După o cafea bună la Casa TIFF, am văzut „Viva la liberta”, film italian absolut special, un film politic, despre destinul secretarului principalului partid de opoziţie din Italia. Omul, la 60 de ani, oboseşte, şi pleacă inopinat la o veche iubire de tinereţe, acum cuplată cu un mare regizor. Consilierii secretarului cu acordul soţiei si al fratelui geamăn, filosof, îl …inlocuiesc! De aici o intrigă frumosă, spectaculoasă, cu un final pe care nu vi-l spun, dar recomand filmul. Actori buni, scenografie, cadre, filmări superbe la Roma şi Paris, un film simpatic, bine jucat. Mi-a plăcut mult.
Repede apoi fuga fuguţa la Universitatea Sapientia, pe Calea Turzii! Doamne cum arată universitatea asta, e numărul 1 in Cluj ca şi dotări. Ca de obicei maghiarii sunt super organizaţi, curăţenie bec acolo! Sapientia are un amfiteatru superb, ultramodern dotat. Mihai Chirilov, selecţionerul TIFF recomanda în Dilema Veche din această săptămână, filmul „Before Tonight is over”. Zice Chiri că „nu se întîmplă aparent nimic în acest film a cărui acţiune curge de-a lungul unei nopţi energizante într-un bar de lux în care diverse personaje intereacţionează, beau, flirtează şi dansează, dar fiecare gest capătă, în context, percutanţa unei lovituri în plex…sau de teatru”. Un film cehoslovac, alb-negru, de zile mari, din anii 60, regia Peter Slovan. L-am văzut, recomand.
Nu mi-am propus dar am ajuns cu un prieten la concertul de jazz al Teodorei Enache, moldoveanca stabilită la Cluj, cu o voce divină. Am fumat, am băut o bere, am muncit, filmat, pozat şi apoi….a venit Chirilov! Mi-a făcut o bere şi nu ne-am mai lăsat duşi de poveşti. Despre clujenii care nu ştiu nici acum că e TIFF, despre ploaia care strică vizonarea din Piaţa Unirii, despre politic, despre Barometrul de Consum Cultural al IRES, despre Before Tonight is over, despre cum am stat noi odată până la 6 dimineaţa la chefurile din Club 30. Despre ce e important la un festival, culise şi părţi nevăzute. Omul primeşte sute de sms-uri şi telefoane. Şi spune el, ştii Tibi, că pentru a alege 219 filme trebuie să selectez dintr-un vagon de filme de rahat? Unele le arunc direct la gunoi, după ce le văd, cu dvd-uri cu tot, mă enervez efectiv
Chiri, îi zic, te afectează psihic filmele astea, de exemplu cele gen Kim Ik Duk sau cele din secţiunea ce începe astăzi, Midnight Delirium? Sunt imun omule, mă detaşez cât pot, altfel nu rezişti, asta e secretul, ca doctorii, detaşare. Sigur că mă implic la unele dar sunt şi o tonă de prostii, e selecţie, nu?
Apoi s-a pierdut cu invitaţii de la Casa TIFF.
Era miezul nopţii, lumea chefuia încă… Am plecat, singur pe Kogălniceanu, cea mai frumoasă stradă din Cluj.
Text de Tiberiu Fărcaş, editor-coordonator Clujulcultural.ro
