Istoricul Ottmar Traşcă, la Serile Clujul Cultural: Actul de la 23 august 1944 a fost unul de salvare naţională

Clio

Controversatul act de la 23 august 1944  a fost subiectul ediţiei a 6-a a  ciclului de dezbateri pe teme de actualitate intitulate Serile Clujul Cultural, organizate de siteul clujulcultural.ro, singurul site de cultură clujean,  în parteneriat cu Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca (BCU).

Invitat a fost istoricul Ottmar Traşcă, doctor în istorie şi specialist în relaţiile româno-germane, de la Institutul de istorie „George Barițiu” al Academiei Române. Evenimentul a avut loc în sala de conferinţe “Ioan Muşlea” a BCU. Amfitrion a fost conf. univ dr. Valentin Orga, directorul BCU iar moderator a fost jurnalistul şi organizatorul Tiberiu Fărcaş.

Istoricul Ottmar Traşcă

Sala „Ioan Mușlea” a fost plină cu pasionați de istorie veniți să asculte și vizioneze prezentarea. Istoricul Ottmar Traşcă a vorbit pe larg despre relaţiile dintre România şi Germania, respectiv Uniunea Sovietică din timpul Celui de al doilea război mondial, din anul 1944 mai ales. Prezentarea a fost dinamică, cu o serie de imagini şi hărţi cu mişcările de trupe  de pe front dar și cu fotografii cu tehnică de război și protagoniști de pe front. 

“S-a scris mult în istoriografia română că România putea să reziste în faţa ofensivei Armatei Roşii (sovietice n.n.), iar întrebarea mea e cum poţi să rezişti când ai o superioritate de 10-1 la tancuri, 22-1 superioritate aeriană, cum poţi să rezişti? Răspunsul e clar, era  imposibil. Nu poţi să menţii un front în aceste condiţii”, a susţinut istoricul.

Despre arestarea mareșalului Ion Antonescu:

“Este clar, în marja surselor existente, că mareşalul Antonescu voia să continue acest război, cel puţin până la obţinerea unor condiţii mai bune pe care credea el că le putea obține din partea Uniunii Sovietice. Pe de altă parte, Regele Mihai, opoziţia democratică, erau convinşi că o continuare a războiului însemna practic un dezastru pentru România. Astfel se explică cele două concepţii diametral opuse asupra situaţiei României. În cadrul audienţei din 23 august 1944, Regele l-a somat pe Antonescu să încheie armistiţiu imediat, iar Antonescu refuzând a fost arestat. Ulterior ştim foarte bine ce s-a întâmplat cu Antonescu şi echipa sa, au fost predaţi unei echipe conduse de comunistul Emil Bodnăraş, au fost păziţi în cartierul bucureștean Vatra Luminoasă într-o casă conspirativă a Partidului Comunist Român, după care au fost predaţi Armatei Roşii”. Comuniștii au fost singurii care și-au manifestat dorința de a-l prelua pe Antonescu, Maniu, Brătianu și ceilalți lideri democrați nu, acesta e tristul adevăr din documente și din toate memoriile politice studiate de mine”.

Despre actul de la 23 august:

“Din punctul meu de vedere este un act de salvare naţională. Continuarea războiului alături de Germania însemna sinucidere pentru România. În primul rând România devenea un teatru de operaţiuni devastator, cu toate consecinţele imediate. În al doilea rând, Armata Roşie intrând în România ar fi impus de la bun început condiţii mult mai drastice. Decizia de la 23 august 1944, una care a aparţinut în primul rând Regelui Mihai, întrucât atât Maniu cât şi Brătianu nu şi-au luat răspunderea pentru răsturnarea regimului antonescian, a salvat România de ce putea fi mult mai rău”, a spus istoricul Ottmar Traşcă.

Vă oferim o serie de filmări de la prezentarea lui Ottmar Trașcă:


 
Dialog cu sala:

Clujulcultural.ro mulțumește întregii echipe a BCU pentru buna colaborare.

Serile Clujul Cultural vor continua în luna aprilie.

1 thought on “Istoricul Ottmar Traşcă, la Serile Clujul Cultural: Actul de la 23 august 1944 a fost unul de salvare naţională

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *