21 martie 2017

Istoricul Alin Ciupală, la Cluj, despre rolul femeilor în Primul Război Mondial: nu au fost mai prejos ca bărbații în frunte cu regina Maria

By In Carte, Esenţial

Librăria Humanitas Cluj  a organizează luni, 20 martie, ora 18.00,  lansarea  volumului „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial”, de Alin Ciupală, apărut recent la Editura Polirom.

Invitaţi, alături de autor, au fost universitarii Mihaela Frunză si Constantin Bărbulescu

Pe 6 decembrie 1916, trupele Puterilor Centrale intrau victorioase în Bucureşti, marcînd practic eşecul campaniei militare române începute la 27 august. Capitala fusese părăsită de autorităţi încă de la sfîrşitul lunii noiembrie, valul de refugiaţi în Moldova fiind întîmpinat de o populaţie locală îngrijorată.

Cartea lui Alin Ciupală prezintă implicarea României în desfăşurarea Marelui Război din perspectiva rolului pe care l-au jucat femeile în susţinerea efortului de război al ţării.

Sînt trecute în revistă acţiunile desfăşurate de numeroase personalităţi feminine ale vremii – cum ar fi Olga Sturdza, Sabina Cantacuzino, Nadeja Ştirbei sau Martha Bibescu – ca fondatoare şi conducătoare ale unor societăţi implicate în organizarea spitalelor de campanie şi a trenurilor sanitare, înfiinţarea de grădiniţe de copii, orfelinate, cantine sau în găsirea unor soluţii pentru uşurarea vieţii prizonierilor români din lagărele din străinătate şi a răniţilor din spitale.

Un loc aparte îi este rezervat reginei Maria, care încă din perioada neutralităţii României a iniţiat pregătirea unei baze de sprijinire a efortului de război din punct de vedere medical şi logistic, fiind unul dintre cei mai activi susţinători (prin acţiuni publice sau în cadrul familiei regale) ai intrării ţării în război alături de puterile Antantei. Autorul prezintă şi aspecte legate de viaţa socială a femeilor din perioada respectivă, arătînd cum activitatea desfăşurată de ele în timpul Primului Război Mondial a determinat modificarea statutului lor în societatea epocii.

„În lung alai, femei şi copii ne cară sus proiectile şi focoase lucitoare, întorcîndu-se la vale cu tuburile trase şi înnegrite […]. Nici nu-şi dau seama că îndeplinesc vreun lucru deosebit, vreo faptă vitejească. Cum se duceau seara la fîntînă, cu doniţele pe umeri, tot astfel ne aduc şi acum hrana gurilor flămînde de oţel […]. Ca o nouă friză a Panateneelor, şirul lor ridică, deasupra slăbiciunilor trecătoare şi a şovăielilor omeneşti, întruchiparea Patriei veşnice, săpată în trupuri şi în suflete, în ţărînă şi în văzduh, mai trainic decît chiar în stînca slăvită a Acropolei.” (Gh.I. Brătianu)

„Într-o zi în spital s-a produs o mare vînzoleală. Venise în vizită Regina Maria. A mers din salon în salon iar al nostru a fost ultimul. Trecea pe la fiecare pat, vorbind cu fiecare rănit în parte. După un sistem al ei, avea în mîna stîngă o hîrtie cît o carte poştală pe care notase detalii despre fiecare – dacă era căsătorit, dacă soţia sa era în Moldova sau în Muntenia sau dacă avea copii. Rămîneau toţi uimiţi că le ştia numele şi uneori avea şi veşti de la familiile lor.” (Dan Dimăncescu)

Alin Ciupală este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti

“Am scris volumul cu multă pasiune. Am început în toamna lui 2009 și a durat mult să îl termin pentru că din sursă în sursă m-am afundat mai tare în temă. Nu am avut un plan, ci doar cîteva idei. Nu a fost un demers istoriografic rece, ci am fost implicat și sentimental datorită scrisorilor lăsate de străbunicul meu, care a luptat în Marele Război. Capitolul  care mi-a plăcut cel mai mult a fost cel dedicat Reginei Maria, o personalitate uriașă a istoriei române. Ea a lăsat un fond de 6000 de scrisori și celebrul jurnal, tipărit tot. A avut și un rol politic major, la egalitate cu marii bărbați politici din epocă, cum ar fi Ionel Brătianu. Implicarea ei politică a deranjat teribil, nu s-a înțeles cu generalul Averescu, cu Ieremia Grigorescu. Cel mai bun prieten al său a fost generalul Traian Moșoiu. Cel mai greu capitol a fost al luptătoarelor, ocazie cu care am descoperit o informație enormă. Despre Ecaterina Teodoroiu, de exemplu, s-a scris un raft de bibliotecă și s-au făcut două filme, în 1921 și 1931, din care primul s-a pierdut. În cartea mea am publicat 48 de ilustrații pe care le am datorită pasiunii mele de colecționar. Vreau să mai public o altă carte despore viața amoroasă a femeilor din primul război mondial, așa că capitolul dedicat acestui subiect nu a epuizat tema”, a spus, ieri, Ciupală, la lansarea cărții.

Volumul costă 40 de lei și se găsește în librăriile clujene.

Alin Ciupală este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi secretar ştiinţific al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române.

De acelaşi autor: Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea. Între public şi privat (2003); Studii moderne (2009).

A coordonat volumele: Ipostaze ale modernităţii în Vechiul Regat, vol. I-VI (1998, 2005-2008, 2010; împreună cu Ion Bulei), Despre femei şi istoria lor în România (2004), Orizonturi şi direcţii în cunoaşterea istorică (2009; împreună cu Laurenţiu Constantiniu), Medicine, Hygiene and Society from the Eighteenth to the Twentieth Centuries (2011; împreună cu Constantin Bărbulescu).

 
 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.