18 mai 2016

ISTORIA CLUJULUI (V). O minunăţie, biserica lui Ştefan cel Mare din Feleac

By In Clio, Esenţial

Comuna Feleacu, situată la 7 kilometri de municipiul Cluj-Napoca, găzduieşte pe colinele sale o  lucrare autentică a arhitecturii medievale româneşti.

Biserica „Sfânta Paraschiva”, căci despre ea este vorba, ascunde în spatele ei o poveste de câteva secole.

Nu mulți sunt cei care știu că Ștefan cel Mare a ctitorit  biserici și în Ardeal, iar printre acestea se numără și episcopia din Feleacu, ridicată mai târziu la rangul de mitropolie.

 ”Istoria Transilvaniei nu poate fi concepută decât în strânsă şi permanentă interdependenţă cu cea a voievodatelor din spaţiul extracarpatic. (…) Pe primul plan se situează relaţiile de ordin economic şi de interes comercial, care între Moldova şi Transilvania au atins o asemena intensitate încât în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) s-au acordat privilegii negustorilor transilvăneni care vizitau voievodatul de la răsăritul Carpaţilor”, scrie academicianul Marius Porumb, în broşura despre biserica de la Feleac, numită ”Biserica Arhiepiscopală din Feleac, ctitoria lui Ştefan cel Mare”.

IMG_2243

Contextul prin care Ștefan cel Mare a ctitorit lăcașe de cult în spațiul transilvănean îl reprezintă alianța, încheiată la 12 iulie 1475 cu regele Matia Corvin, prin care voievodul moldovean primește două domenii: Ciceu și Cetatea de Baltă, împreună cu numeroase sate. Alianța s-a păstrat și după moartea regelui Matia Corvin din 1490, când voievodatul Transilvaniei a fost condus de Bartolomeu Dragfi, originar din familia lui Dragoş din Maramureş.

Situată  pe o colină cu priveliște la drumul ce leagă Turda de Cluj, Biserica „Sfânta Paraschiva”, a fost  până în anul 1948 biserică greco-catolică cu hramul “Adormirea Născătoarei de Dumnezeu”. Exteriorul se aseamănă cu cel al bisericilor protestante sau romano-catolice, în schimb, interiorul este în stil bizantin, ceea ce îi conferă o unicitate aparte. Este monument de arhitectură gotică de tip biserică-sală cu 2 travee boltite în cruce pe ogive și absidă poligonală decrosată cu boltă pe nervuri, posedă picturi murale și icoane din secolul al XVIII-lea.

Conform tradiției, biserica a fost construită cu ajutorul material și moral a lui Ștefan cel Mare, în timpul arhiepiscopului Daniel, în jurul anului 1488.  Aceasta a fost restaurată în anul 1925 cu sprijinul regelui Ferdinand I, după planurile arhitectului Károly Kós, când a fost ridicat și turnul drept. Textul inscripției de pe placa aflată pe peretele bisericii după finisarea renovărilor din anul 1925:

Renoitu-sa și lărgitu-sa acest vechi sfânt locaș cu hramul “Adormirea Născătoarei de Dumnezeu” cu cheltuiala credincioșilor și ajutorul ministrului culturii Al. Lăpedatu și al comisiunei din Cluj în anul Domnului 1925 sub stăpânirea Majestății Sale regele unirii tuturor românilor Ferdinand I.

Mitropolit al Bisericii Unite cu Roma părintele Vasile Suciu.

Protopop al districtului Ilie Dăianu din Cluj.

Paroh al satului Nicolae Nicoară.”

  DSC_0065

Subsolul bisericii adăpostește  patru  morminte de mitropoliți ce au aparținut Evului Mediu. Sursele istorice susțin că aceștia ar fi fost cei patru mitropoliți ce au păstorit voievodatul Transilvaniei din parohia Feleacului.

Biserica are o vechime de 528 de ani (25 octombrie 1488) iar la sfârșitul secolului  al XIX-lea a fost instalat un bust a lui Ștefan cel Mare. Tot la această biserică a fost  oficiată și căsătoria poetei Veronica Micle cu profesorul Ștefan Micle, mult mai în vârstă decât ea. Bustul acestuia se găsește astăzi în curtea vestică a  bisericii.

Biserica poate fi vizitată dar, din păcate, nu e pusă turistic în valoare aşa cum ar merita nici de Primăria Feleacu nici de Consiliul Judeţean.

text şi foto de Marcela Ţuţuianu, student, an 1, jurnalism, UBB

a colaborat Tiberiu Fărcaş, editor-coordonator

3 Comments
  1. clujean 12 octombrie 2016

    ”Liturghierul slavon de la Feleac”, 1481, unul dintre cele mai vechi manuscrise romanesti aflate in custodia Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga” Cluj, (www.bcucluj.ro) poate fi consultat la

    http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/patrimoniu/BCUCLUJ_FCS_MS4745.pdf

    Reply
  2. Anonim 31 mai 2016

    nu avem a ne plange pana cand votam un primar cu asemenea cultura.

    localnic din feleac.

    Reply
  3. Silviu Andrei S 19 mai 2016

    E intr-adevar o ctititori minunata a lui Stefan ce Mare dar vreau sa va intreb cum se impaca aceasta bijuterie arhitectonica a secolului XVII cu casele patrate care apar peste tot in jur ca niste cutii de chibrituri construite de indivizi care urmaresc doear castigul investitia lor fiind sub 50%. Oare ce are de spus Primaria si cei ce aproba asemenea enormitati in jurul unor asemenea monumente arhitectonice????
    Urmeaza sa se construiasca mai multre asemenea custi de oameni tip Manastur Cluj rezultate din blocuri dezasamblate. Unde sunt traditiile si unde sunt acoperisurile caselor titice zonei????
    Vin multi straini si ii vad cum se plaseaza cu greu sa nu cuprinda in pozele lor aceste case proletare de mizerie. Daca tineti la Feleac opriti schimbarea peisajului si transformarea lui intr-un peisaj mizerabil care nu are nimic cu traditia Feleacului.

    Reply

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.