15 iunie 2016

INEDIT. Călătorie în interbelic cu biplanul Farmann de la Bucureşti la Cluj

By In Clio, Special

Materialul asupra căruia s-a oprit de această dată atenţia noastră, îl constituie un reportaj de călătorie realizat la începutul anilor `30 în România.

Motivul pentru care am ales să reproducem în mare parte acest articol publicat în ziarul clujean „Patria”,  oficios ţărănist din 29 august 1928, îl constituie clara radiografie pe care aceasta şi-l propune să o realizeze asupra mentalităţii românilor din anii treizeci, ani interbelici, români aflaţi în faza exploratorie a serviciilor de transport aerian.

Prezentarea realizată de Ioan Cârneţiu lasă fiecărui cititor libertatea de analiză şi interpretare, declanşându-i involuntar şi un sentiment de nostalgie după o perioadă de mult timp trecută.

DSCF0693

Patria, oficios ţărănist informa despre zborul Bucureşti-Cluj

„Navigaţiunea Naţională Aeriană a pus la dispoziţia publicului călător, cu preţuri derizorii, mai multe linii aeriene directe ca: Bucureşti-Galaţi, Bucureşti-Cernăuţi, Bucureşti-Chişinău şi Bucureşti-Cluj, bineînţeles că şi retour.

Aceasta ce însemnează? Un mare progres al aviaţiei româneşti, care astăzi face fală României. Ca unul care sunt un admirator al aviaţiei, încă de pe timpul mult regretatului Aurel Vlaicu, am căutat ocaziunea să fac uz de serviciul Navigaţiunei Naţionale Aeriene şi astăzi 25 august 1928 am făcut un voiaj cu avionul de la Bucureşti la Cluj.

Mulţi dintre prietenii mei, cărora le spuneam intenţia mea de a face acest drum pe cale aeriană, îşi arătau o nespusă grijă, ca nu cumva să se întâmple ceva, expunându-mi viaţa voiajând astfel.

Ei bine, trebuie să le fac acestor iubiţi prieteni pe această cale, comunicarea că o mai admirabilă şi mai excelentă călătorie, ce îţi poate oferi avionul nu există, şi mai ales o călătorie cu avioanele solide şi perfecţionate ale Navigaţiunei Aeriene puse la dispoziţia publicului călător.

Orarul, sau mai bine zis itinerarul, cred, că toată lumea a avut ocaziunea să-l cunoască din jurnale, fiind publicat în aproape toate ziarele Capitalei. Ei bine, am avut de înregistrat punctualitatea atât la plecare cât şi la sosire. Acum pentru curiozitatea prietenilor mei iubiţi descriu puţin voiajul.

 

Deasupra Bucureştilor şi paraşuta peste Sibiu

 

Conform itinerarului marţea, joia şi sâmbăta la orele 6 şi 30 minute precis pleacă avionul la Cluj din aeroportul Băneasa. Publicul călător îşi reţine telefonic cu o zi sau două mai înainte locurile necesare, ori chiar în dimineaţa plecării vine la aeroport cu 15-20 minute înaintea plecării şi îşi procură biletul de drum. Acest bilet nu costă până la Cluj decât bagatela sumă de 1200, nici cât costă un bilet de cale ferată cl. I accelerat, aceeaşi distanţă. Cinci minute înainte de plecare se face îmbarcarea şi apoi pornirea motoarelor. Aparatul care ne duce este un biplan Farmann care are în lăţime 26 metri, în lungime 18 metri, în înălţime 4,80, cu două motoare Jaguar, un aparat confortabil cu 10 locuri pentru pasageri, care mai are până şi W.C. […]

La un moment dat motoarele pornesc şi după câteva minute la o comandă dată, aparatul colos (uitasem să spun că singur aparatul cântăreşte 8.000 de kilograme şi duce cca. 1600 de kilograme pasageri şi colete, şi poate lua rezervă de benzină de 800 kilograme) îşi ia zborul şi în mai puţin de două minute suntem deasupra Bucureştilor. Comandantul şi în acelaşi timp şi conducătorul avionului îşi potriveşte direcţia şi ne îndreptăm în linie dreaptă spre Nord, la o înălţime de cca 1500-2000 metri. În mai puţin de 20 minute zburăm deasupra Ploieşţilor şi apoi pe deasupra terenurilor petrolifere al judeţului Prahova, îndreptându-ne mereu spre nord şi apoi puţin spre nord-vest. La a 50-a minută de la plecare eram deasupra Sinaei şi a Bucegilor la o înălţime de cca. 2700-3000 metri. […] Pe la orele 8 şi 25 de minute a.m. eram deasupra Sibiului. Aici, avionul făcând şi serviciul de poştă, s-a lansat din avion cu paraşuta corespondenţa şi pachetele poştale pentru Sibiu. Era foarte interesant să priveşti de sus scoborârea paraşutei şi să vezi apoi furnicarul de soldaţi cari o aşteptau jos şi cari alergau înspre locul unde avea ea să cadă.

farman

De aici ne îndreptăm în linie dreaptă spre Cluj. După vreo 15-20 de minute vedem Blajul, apoi Aiudul, Turda şi la orele 9 şi 30 a.m. aterizăm în cele mai bune condiţiuni la aerodromul Clujului, zburând (înaintea aterizării) deasupra lui. […]

Este ceva de neînchipuit celor cari încă nu au pus piciorul pe un avion. Deci, să nu existe teama de accident. Aparatele puse în circulaţie pentru aceste linii aeriene sunt atât de solide şi de rezistente, încât chiar în cazul că motoarele din cine ştie ce motiv s-ar opri brusc sau s-ar defecta în decursul parcursului, ceea ce este exclus, avionul mai merge încă 50 de kilometri fără concursul motoarelor până la aterizare liniştită şi normală.

Eu personal, recomand tuturor acest mijloc de transport comod şi foarte plăcut, mai ales acelora cari au treburi urgente în capitala ţării precum şi celor cari voesc să facă de plăcere câte un voiaj de încercare. Eu voi fi de aici înainte pasagerul Navigaţiei Aeriene ori de câte ori voi avea nevoie a mă deplasa la Cluj sau în oraşele cari au legătură aeriană”.

DSCF0654

* Articolul a fost redactat la Cluj, de Ioan Cârneţiu, fost director de cabinet în ministerul de finanţe, la data de 25 august 1928.

Felix Ostrovschi, BCU Cluj

 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.