Hoștezenii, grădinari mari ai Clujului, cultivatori de legume fără pereche au fost demolați de comuniști care au decis pe linie de partid și stat că e nevoie să industrializeze Clujul și România. Așa au luat ființă marile cartiere-dormitor Mănăștur și Mărăști, ultimul preponderent muncitores,  în care au fost aduși oameni ai muncii, paradoxal, tot din mediul…rural.
 
Hoștezenii Clujului și-au pierdut terenurile iar despăgubirile au fost în apartamente la bloc În cartierul Mărăști. Decizia comuniștilor a dus la drame, în anii 70.
 
Hostezenii ar fi venit in Transilvania in secolul XVI, fiind adusi de catre maghiari din zone locuite de germani. Denumirea asumata de aceasta comunitate, care locuia in afara fortificatiilor cetatii orasului Cluj, vine de la termenul de provenienta germana Hochstadt, care inseamna suburbie sau periferie. Denumirea de ”Hóstát” apare, potrivit specialistilor de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in documente scrise de limba maghiara din secolele XVI si XIX, iar comunitatea locuia in cinci zone periferice situate la estul, nord-estul si nord-vestul vechiului Cluj: Hídelvei, Kétvízközi, Külső-Közép utcai, Külső-Magyar utcai si Monostori Hóstát, scrie gazetadecluj.ro.
 
Ei apar în obiectivul fotografului Károly Feleki. Fotografii unice din cadrul expoziției acestuia, având că subiect hoștezenii Clujului, realizate între anii 1979–1984, expuse la Casa Minerva.
Károly Feleki este  acum pensionar, a predat 31 de ani la Universitatea de Arte și Design (UAD).
 
Hostezenii erau agricultori, dedicati acestei ocupatii dar nu au fost considerati niciodata tarani. Eu s-au considerat dintotdeauna oraseni care se ocupa cu gradinaritul, iar marfa o vindeau in pietele Clujului, cunoscuta drept de foarte buna calitate. Chiar si astazi, semintele de legume si zarzavaturi ale hostezenilor sunt cunoscute ca exemple de buna practica in agricultura organica, mai scrie gazetadecluj.ro
Muzeul Hostezenilor, dedicat memoriei acestei comunitati, a fost amenajat pe trei etaje in unul din turnurile ,,Bisericii Reformate cu doua turnuri”. Sunt expuse mobile vechi, obiecte de uz casnic, obiecte de ornament, fotografii vechi si o bucatarie traditionala. Muzeul se afla pe B-dul. 21 Decembrie 1989 nr. 41 (vizavi de Regionala CFR).

5 COMENTARII

  1. Felicitrări pt. articol: ați reușit să prezentați o comunitate distrusă de statul român în așa fel încât un cititor oarecare să creadă că au fost niște nemți, neamuri cu Iohannis. Incredibil. Distrugerea Hóstátului era parte integrantă a proiectului de distrugerea comunității maghiare dijn Transilvania, asimilarea noastră. Orașele ardelene, cu majoritate preponderent maghiară chiar și în per. interbelică în această perioadaă au devenit majoritar românești. Orașul nu degeaba a fost redenumit Cluj-NAPOCA, prin industrilaizare, cosntruirea noilor cartiere de „muncitori” s-a schimbat procentul etnic în orașele din Transilvani. Proiectul statal nu s-a limitat doar la orașe, satelor le-a fost pregătit proiectul de „sistematizare”, în cazul învățământului a fost creat un alt proiect, în care rol important a jucat „unirea” universităților Bolyai cu Babeș – în fapt astfel a fost extermionat astfel învățământul superior maghiar din România, proiect care încă continuă la Tg. Mureș, în cazul nefericitei Universități de Medicină. Cazul celor din Hóstát reprezintă în miniatură soarta minorității maghiare din România. Prezentând în articol soarta lor, scosă din context, adică ca și cum nu ar fi avut legătură cu minoritatea maghiară din România – nu este etic.

    • Nu a scos absolut nimeni din context nimic, ba e invers. 2. ” Orașul nu degeaba a fost redenumit Cluj-NAPOCA”. Da, dar nu asa cum sigerati dvs ci Ceausescu a dat un decret in 1974 pe baza unui raport scris de ISTORICI CLUJENI care evidentiau originele romane ale orasului. Origini care au existat. E o decizio controversata.

  2. Orașul Cluj Napoca are trei niveluri generale: nivelul Someșului Mic, Nivelul Cartierului Gheorgheni și nivelul din cartierul Zorilor. Nivelul Cartierului Gheorgheni este nivelul la care locuiau hoștezenii, deasupra și în afara orașului vechi, care era la nivelul rîului, adică în “orașul de sus”, “hoch stadt”, în germană. Locuitorul din “hoch stadt” a devenit, cu timpul, hoștezan, la plural, hoștezeni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.