Filarmonica „Transilvania”, concert special de Paști

Esenţial

Un concert special de Paști propune joi seara, ora 19.00, Filarmonica „Transilvania”. Un concert eveniment, așa cum au fost multe în ultima perioadă la Filarmonică.

Va fi prezentat singurul oratoriu compus de Beethoven, „Iisus pe Muntele Măslinilor”.

Dirijorul József Horváth, soliștii Paula Iancic (soprană), Adorján Pataki (tenor) și Sándor Köpeczi (bas), Orchestra și Corul Filarmonicii de Stat ”Transilvania”.

Despre ” „Iisus pe Muntele Măslinilor”:

Pentru cel care a afirmat „Omul e mai tare decât soarta și o poate învinge”, lupta cu destinul a devenit un adevărat laitmotiv al vieții sale. Drept dovadă a spiritului creator care sfidează imposibilul stă însăși creația muzicală a unui erou – Ludwig van Beethoven.

S-a născut în 1770 la Bonn, Germania, dar, odată cu începutul noului secol, aflat în preajma vârstei de treizeci de ani, Beethoven avea să se confrunte cu acea „nenorocire” – așa cum o numea el –, care, de la un simplu „țiuit” în urechi, a dus, în final, la pierderea totală a auzului său. Relația lui cu muzica era mult prea puternică, un adevărat mister ce trece dincolo de orice pricepere, iar Beethoven a continuat să compună până la sfîrșitul vieții sale, în ciuda surzeniei complete care pusese stăpânire pe sine.  

În 1802, muzicianul s-a retras pentru o perioadă de câteva luni la Heiligenstadt, un orășel aflat în apropierea Vienei, aici redactând textul care a rămas cunoscut drept Testamentul de la Heiligenstadt. Resimțind povara vieții și aflându-se într-o cumplită criză existențială, Beethoven mărturistește despre tragismul trărilor sale: „Cât de umilit m-am simțit când cineva care era lângă mine auzea ciobanul care cânta la fluier, iar eu nici măcar pe el nu-l puteam auzi! (…) Situații de acest gen m-au împins la deznădejde şi de multe ori m-am gândit să-mi pun capăt zilelor. Numai Muzica mea m-a reținut s-o fac. (…) Mi se părea nedrept să părăsesc această lume, fără să dezvălui celorlalţi ceea ce simţeam înlăuntrul meu.”

Nu ne pare deloc întâmplător că, la scurt timp, în toamna aceluiași an, tocmai atunci când lupta cu un destin care-l înspăimânta, Beethoven și-a ațintit privirile spre Iisus ca Fiu al Omului, cu a cărui agonie a ajuns să se identifice, ilustrându-I astfel umanitatea prin zbuciumul, neliniștile, îndoielile și teama de moarte pe care Mântuitorul le-a resimțit în Grădina Ghetsimani. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *