15 septembrie 2016

EXCLUSIV. Directorul Filarmonicii a terminat de tradus Trilogia transilvană a lui Bánffy Miklós

By In Actualitate, Carte

Marius Tabacu, directorul Filarmonicii Transilvania a terminat de tradus  din limba maghiară romanul Trilogia Ardeleană de Bánffy Miklós, ultimul proprietar al castelului de la Bonțida, a declarat acesta pentru Clujulcultural.ro

“Am terminat-o. Mi-a luat cam trei ani. Acum se discută chestiunile de copyright și sper să apară cât de repede”, a mai spus acesta pentru site.

trilogia

Una din edițiile în limba maghiară a Trilogiei Transilvane

Despre cine a fost Bánffy Miklós și ce înseamnă trilogia lui a scris istoricul Lukacs Jozsef detaliat în revista Apostrof:

“Între anii 1934 şi 1940 au apărut cele trei părţi (în cinci volume) ale Trilogiei ardelene. Acest uriaş roman reprezintă culmea creaţiei literare a lui Bánffy. Titlurile volumelor au fost inspirate din Vechiul Testament. În Cartea lui Daniel, cap. 5, este relatat marele ospăţ al regelui Belşaţar, unde o mână a scris pe pereţi cuvintele: Mene, mene, techel ufarsin, tâlcuite drept „Dumnezeu a numărat zilele regatului tău şi i-a pus capăt“, „l-a cântărit în cântar şi l-a găsit uşor“, „a împărţit regatul şi l-a dat mezilor şi perşilor“. Titlurile trilogiei lui Bánffy se pot traduce prin Numărat ai fost…, Cu lipsuri ai fost găsit şi al treilea În bucăţi vei fi fărămiţat.
Trilogia poate fi apreciată drept marele roman al aristocraţiei ardelene. Acţiunea se petrece în deceniul care a precedat izbucnirea Primului Război Mondial şi se desfăşoară, asemenea altor mari romane – Război şi pace, Pe Donul liniştit etc. – pe mai multe planuri. Acţiunea principală este povestea de dragoste a contelui Abády şi a frumoasei Miloth Adrienne. Pe fundalul poveştii lor, ca într-o uriaşă compoziţie, apar diferite personaje şi întâmplări prin care este redată atmosfera ultimilor ani ai Monarhiei Austro-Ungare.”, explică istoricul .

banffy_miklos

Sursa: wikipedia.org

 

Scandal la lansare

“Există relatări care povestesc despre scandalul provocat de roman la apariţia sa: contemporanii au recunoscut din caracterizări şi întâmplări personajele reale din roman. Bánffy este un povestitor minunat, descrierile sale sunt incredibil de detaliate. Marele prozator Móricz Zsigmond aprecia că nimeni nu a scris atât de aspru şi nemilos despre aristocraţia maghiară. Romanul poate fi considerat un act de acuzare împotriva iresponsabilei aristocraţii maghiare, care, convinsă fiind de veşnicia sa, nu şi-a dat seama că era deja angrenată într-un dans macabru”, a scris istoricul clujean.

Luciditatea lui Bannfy 

“Despre intenţiile care l-au călăuzit să scrie trilogia, chiar Bánffy afirma „În ciuda dezastrului teribil care a devastat naţiunea noastră, nimeni nu a vrut să vadă păcatele care au dus la acest deznodământ (…) dacă ne îndepărtăm de autocritică riscăm să ne afundăm din nou în acea ideologie care a dominat ţara noastră înainte de război“. În figura eroului principal din roman, contele Abády, se poate recunoaşte cu uşurinţă figura autorului. Chiar numele îl divulgă. Să ne reamintim din istoria familiei Bánffy faptul că legendarul strămoş avea reşedinţa în localitatea Abád.”, mai scrie istoricul în revista Apostrof.

Cine a fost Bannfy Miklos

Bánffy Miklós s-a născut la Cluj, în 30 decembrie 1873, în casa Tholdalagi-Korda, moştenirea sa din partea bunicilor. Este clădirea care în zilele noastre adăposteşte Serviciul administrativ al Universităţii „Babeş-Bolyai“.

A studiat dreptul la universităţile de la Cluj şi Budapesta. Şi-a obţinut doctoratul în ştiinţe de stat, după care a îndeplinit diferite funcţii publice. A fost deputat, apoi între 1906 şi 1910 comite al comitatului Cluj. În 1906, la 33 de ani, şi-a publicat prima piesă de teatru, intitulată Naplegenda (Legenda soarelui), despre care Ady Endre a scris cuvinte de laudă: „o legendă nobilă (…) un poem simbolic (…) o idee măreaţă (…) limbaj frumos, poetic, luxuriant (…) un text modern“. Piesa a apărut sub pseudonimul Kisbán Miklós care va fi numele lui de scriitor.

Între 1912 şi 1918 a ocupat funcţia de intendent (director) al Teatrului Naţional şi al Operei de Stat de la Budapesta. Aici l-a adus pe Bartók Béla pe scena Operei maghiare, incluzând în repertoriu baletul Prinţul cioplit în lemn (în 1917) şi opera Castelul lui Barbă-Albastră (în 1918). Bánffy a creat decorurile şi costumele ambelor spectacole.

În 1916 a fost ales să fie organizatorul ceremoniei de încoronare a regelui Carol al IV-lea. Între aprilie 1921 şi decembrie 1922 a fost ministru de externe al Ungariei.

În 1926 s-a mutat înapoi în Transilvania, unde a primit cetăţenia română direct de la regele Ferdinand.

A avut un merit decisiv privind salvarea în 1943 de la distrugere a Clujului fapt care a dus la incendiarea Castelului de la Bonțida de SS-iști.

Castelul-Banffy

1 Comment
  1. Anna 17 februarie 2019

    Sper să aibă și un bun redactor această carte. Tema e foarte interesantă. Dar o traducere de calitatea celei pe care domnul Tabacu a făcut-o romanelor lui Attila Bartis i-ar reduce simțitor din valoare.

    Reply

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.