13 ianuarie 2019

Eugen Simion: De 3 decenii românitatea trăieşte o mare criză morală şi identitară

By In Clio

Academicianul Eugen Simion afirmă că de trei decenii românitatea trăieşte o mare criză morală şi identitară şi atrage atenţia că spiritul românesc e pus în discuţie într-un fel de pedagogie demoralizantă.

“Noi trecem printr-o mare criză. Şi de trei decenii românitatea trăieşte o mare criză. Politicienii noştri spun că e o criză economică. Şi au dreptate. Probabil. Dar eu spun că mai mare este criza morală. Şi mai mare – acum se accentuează – este o criză identitară. Românii nu mai vor să fie români. (…) E pus în discuţie de universitari, de oameni onorabili spiritul românesc. Adică ‘Ce e asta, domne? Spiritul românesc?’. E înjurat Călinescu, este iar o ofensivă împotriva lui Călinescu pentru ultimul lui capitol ‘Specificul naţional’. Adică toată lumea este indignată: ‘Cum domne, nu mai suntem noi europeni?’. Vă rog să fiţi atenţi la acest fenomen, acest fenomen de criză identitară care e foarte grav. Şi câtă vreme a fost ţărănimea română şi a fost boierimea română, nu era primejdia, pentru că de-acolo pornea totdeauna o susţinere”, a spus Simion, la o întâlnire cu studenţi şi cadre didactice, desfăşurată în Sala de consiliu a Facultăţii de Litere.

El a susţinut că trebuie să fim “români cu faţa spre universalitate” şi a criticat faptul că “naţionalismul este identificat cu xenofobia”.

“Astăzi suntem puţin risipiţi. Păi cum? Dacă nu respectăm principiile lui Maiorescu! ‘Noi trebuie să fim români cu faţa spre universalitate’. O propoziţie pe care o amintesc mereu şi care este esenţială – Să fim români cu faţa spre universalitate. Da. Asta e. Ori, cealaltă atitudine… Uitaţi-vă la media românească, la ce se spune despre români. Ce vrei, domne? Români…Vai de capul lor. Nu sunt buni de nimic’. Face un fel de pedagogie negativă, care e demoralizantă pentru acest popor. De aceea, mi se pare că trebuie să fim foarte atenţi. Pentru că, altfel, ne paşte – dacă nu suntem chiar atinşi – de un alt fel de sovietism. Sunt în fond cam aceleaşi teze altfel coafate. (…) Nu vorbeam despre naţionalism. (…) Tot secolul al XIX-lea a trăit sub umbrela acestui concept. Aşa s-a creat România Modernă. (…) Acum, termenul este identificat cu xenofobia”, a mai spus Eugen Simion.


Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO


Despre personalitatea profesorului, criticului literar şi academicianului Eugen Simion, recentul câştigător al medaliei de aur pentru filologie “Alfred Nobel” pentru anul 2018, acordată de Societatea Internaţională de Filologie, au vorbit profesorii Marian Preda, preşedintele Senatului Universităţii Bucureşti, Mircea Martin, Rodica Zafiu, Paul Cernat, cercetătorul Nicolae Mecu, moderatorul întâlnirii fiind decanul Facultăţii de Litere, Emil Ionescu.

Criticul şi istoricul literar Eugen Simion este al 20-lea laureat al prestigiosului premiu. Ceremonia de decernare va avea loc la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg şi va fi urmată, conform regulamentului, de organizarea unei alte ceremonii în ţara de origine a laureatului.

De aproape un secol, Societatea Internaţională de Filologie acordă, o dată la cinci ani, Medalia de aur pentru filologie ”Alfred Nobel”, instituită ca echivalent al Premiului Nobel pentru Literatură, în semn de înaltă recunoaştere a valorii de excepţie a lucrărilor în domeniul gramaticii sau criticii şi istoriei literare.

Ideea creării unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii s-a născut odată cu acordarea, în 1927, a Premiului Nobel pentru Literatură filosofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier. Astfel, s-a decis ca la fiecare cinci ani Societatea Internaţională de Filologie să acorde, după modelul Medaliei Fields pentru Matematică, o medalie de aur a filologiei în memoria lui Alfred Nobel.

Societatea Internaţională de Filologie selectează şi propune cinci candidaţi, laureatul fiind decis în urma votului a peste 200 de universităţi din întreaga lume, membre ale acestei societăţi. De-a lungul timpului, între laureaţii Medaliei de Aur pentru Filologie ”Alfred Nobel” s-au numărat nume prestigioase precum: prinţul Nikolai Trubeţkoi (1936), lingvistul danez Louis Trolle Hjelmslev (1956), lingvistul Roman Jakobson (1981), semioticianul Yuri Lotman (1991), teoreticianul literar Umberto Eco (2001), sinologul Goran Malmqvist (2011).

Începând cu anul 2017, Medalia de aur se acordă în fiecare an, cel mai recent laureat fiind profesorul Noam Chomsky. 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.