26 decembrie 2020

Ernu: ”Tendințe în industria cărții- cercetarea se face doar în engleză”

By In Carte
Scriitorul Vasile Ernu, care publică la editura Polirom, semnalează astăzi pe contul său de Facebook apariția unei tendințe extrem de interesante în mediul academic.
 
Redăm postarea:
 
”Tendințe în industria cărții – cercetarea se face doar în engleză. Noii ostași ai Imperiului
—-
Am scris pentru Libertatea un amplu text despre cărțile apărute în 2020. E un text mare cu de toate. O să apară.
Dar ce am observat la non-ficțiune. Cartea românească a anului – după estimarea mea – este scrisă în engleză. Cele mai bune trei cărți din domeniu – tot în engleză sunt scrise. Despre noi cumva.
Eu cred că marea parte a științelor socio-umane vor trece pe engleză în următoare perioadă. Deja au trecut dar mai păstrează aparențe. Asta se întâmplă mai ales datorită felului în care este construită nouă industrie de producție academică. Ca să fii ”certificat” e nevoie să treci prin confirmarea prestigiului unei reviste, edituri, simpozion etc a unor centre academice occidentale. Iar engleza e lingua franca. Nu mai vorbesc de ”colectarea” de puncte care a devenit esența producției academice de rit nou – isi-pisi și alte minuni. Nu e nimic ironic în asta – e doar o constatare.
Nu judec acum situația ci văd consecințele lingvistice. Practic într-o generație cred va dispărea aproape total limbajul academic de specialitate în ”limbile mici”. Antropologia și sociologia, de exemplu, aproape că nu vor mai avea ”cuvinte” în limba ”culturilor mici” pentru că nu se va mai produce destul în limba română – se va produce direct în engleză. Deja tinerii cercetători care stau și lucrează pe afară au o limbă stranie când se întorc – un soi de mutant nu doar la nivel de cuvinte pe care nu le găsesc în română și le inventează sau ”traduc” ci și la nivel de sintaxă limba sună straniu.
Fenomene din acestea au mai avut loc însă niciodată la scara aceasta globală. Acum chiar țări puternice precum Franța, Rusia sau Germania au tendința de a ”simplifica” drumul academic folosind instrumentul global – engleză. Cercetătorii ruși tineri, de exemplu, pe care-i cunosc mai bine scriu deja direct în engleză – ultimile 5 cele mai bune cărți rusești despre Rusia au apărut în engleză mai întâi.
Încă nu suntem acolo dar aceasta e tendința. Așa cum văd că apare o întreagă pătură socială – copiii urbani ai clasei de mijloc – care se descurcă mai ușor în engleză decât în română. Fenomenul îmi este cunoscut doar că pe limba rusă. Eu îl numesc ”parvenitism lingvistic” – îl explic cum am trecut noi puțin în URSS prin el, în Sălbaticii copii dingo. E un fenomen super interesant și mult mai complicat decât pare.
De exemplu: unul dintre cele mai interesante fenomene editoriale de la noi este apariția editurii OMG: imaginea noii sensibilități, reprezentanții ”noului val”. Scriu și despre ei în Libertatea pentru că merită. Site-ul lor însă este doar în engleză chiar dacă scriu poezie în română. E un semn, o tendință – cei care vin după ei vor trece direct pe engleză. Mă mir că încă nu avem tineri care să scrie direct în engleză poveștile lor românești.
 
Cum controlezi și schimbi aceste fenomene? E foarte complicat. Cum le judeci?
Primul fapt: din punctul meu de vedere niciodată în epoca modernă prestigiul țării și al limbii nu a căzut atât de jos. La aceasta se adaugă presiunea imensă a prestigiului și instrumentalizării unei singure lingua franca – engleza – care e susținută de un suport tehnologic și mediatic fără precedent. Din păcate nu avem sociolingvistică care să ne explice ce se întâmplă cu limba română la acest capitol dar văd discuțiile despre alte limbi din regiune. Evident că au loc mutații.
E bine de știut.
Trebuie să înțelegem că limba nu este doar un instrument de comunicare, sau ”formulă ontologică” – limba care ne vorbește etc – ci în noul Imperiu ca și în vechiul Imperiu limba este marcă a statutului și instrument de putere. Iar Imperiul își crește supușii gata pregătiți să devină ”legionarii armatelor Imperiale”. Așa e construit Imperiul de când e lumea și pământul. Proporțiile sunt însă imense. Doar ați văzut Războiul stelelor.
A propos – ”intelectualii” în armata legiunilor imperiale romane erau un soi de ”trupe speciale” care pot lupta fără a fi conduse de superiori: aveau autonomia deciziilor pentru că erau cei mai pregătiți și devotați Imperiului. Erau ”păstrătorii” însemnelor puterii – ei erau nucleul dur al armatelor imperiale.
Teza mea ”sectantă” radicală este asta – Imperiul poate fi măcinat mai ușor prin refuzul cunoașterii instrumentelor puterii. Adică: noii barbari vor salva situația. Habar n-am cine sunt și dacă va fi mai bine. Dar ei sunt o necesitate. De data asta cred că ”barbarii” vor ieși din sânul Imperiului. Nu e prima oară. ”Aristocrația Imperiului” a cam pus prea multă grăsime pe ea – și e evident ruptă de realitate. Iar ”noii barbari” sunt tot mai flămânzi.
În același timp lumea noastră e atât de fragilă că oricând tendințele pot fi date peste cap. Trebuie doar să o urmărim atent.
Cum am ajuns la asta… povesteam despre cărți 😉 Cu Ernu nu te plictisești. Bun – să mai bem o cafea.
Restul despre cărți cu detalii citiți în Libertatea.”

Vasile Ernu (n. 1971) este scriitor român, eseist, comentator politic, editor. Studiile medii și le face în URSS. Este absolvent al Facultății de Filosofie (Universitatea Al.I. Cuza, Iași, 1996) și al masterului de Filosofie (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff și redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundației Idea și Fundației Tranzit, Editura Idea și Editura Polirom. În ultimii ani a ținut rubrici de opinie în ”România Liberă”, „Adevărul”, „Timpul” și „HotNews”, precum și rubrici permanente la revistele culturale „Noua Literatură”, „Suplimentul de Cultură” și „Observator Cultural”. Vasile Ernu este unul din fondatorii și coordonatorii platformei Critic Atac.

Sectanţii a fost distins cu Premiul „Matei Brîmcoveanu” pentru Literatură în 2015

Bandiţii a fost distins cu Premiul „Observator cultural” pentru Eseistică/Publicistică în 2017. 

Izgoniții a fost distins cu Premiul pentru eseu și publicistică al Agenției de Carte.ro

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Conținutul este protejat!