„Dysplacement”, expoziție de Alexandra Tătar la Atelier Cafe

Actualitate Vizual

Expozitia Dysplacement a Alexandrei  Tătar, de joi, ora 18.00, la Atelier Cafe, (str. Memorandumului) porneste de la un obiect gasit (found object), luat ca atare dar si ca si concept in era post-om.

Lucrarea este un comentariu (desi poate fi citit si ca o poezie) asupra temei actuale de apartenenta in relatie cu subiecti, identitati si locuri. Una din practicile artistice ce sta sub umbrela ‘accidentelor fericite’ sta la baza expozitiei. O vizita de lucru la Cluj, combinata cu activitati recreative in domeniul artei, duce la descoperirea unei sculpturi abandonate pe un camp gol in zona industriala a orasului, aproape de una dintre cladirile refolosita ca oaza artistica.


Obiectul gasit, sculptura – o vom numi asa – este subiectul. Istoria obiectului gasit ca si categorie estetica in arta poate fi urmarita pana in perioada Romantica si a cautarilor din acea perioada a picturalului (Picturesque). Obiectul pictural, asa cum este descris de Raimonda Modiano este de obicei un “lucru amarat”, o figura de destitutie, cum ar fi tiganul ,cersetorul, rusticul sau ruina. Reformularea obiectului gasit in mediul pictorialului este asadar constitutiv pentru ideologia pictorialului iesita din romantism. Obiectul gasit este insa o copie…putem atunci sa ne referim la acesta ca fiind de mana a doua (second-class)? Aceasta este doar o provocare.

Expozitia propune sa gandim aceasta reformulare (re-framing) pe diferite niveluri. Unul este actul de destitutie a sculpturii, apoi este ‘gasirea’ acesteia in contextual si temporalitatea specifica, care sunt destul de pictoriale in sine. Pentru ca sculptura e imposibil de miscat de pe acel loc fara ajutorul utilajelor grele (ce nu au putut fi organizate din motive economice), o alta reformulare (re-framing) se petrece in galerie. Putem formula astfel: deoarece sculptura nu a putut fi mutata fizic, a trebuit sa fie ‘furata’ in alt mod.

Instalatia de la Atelier 4 transforma spatial incaperea, o abstractizeaza, fiind o reprezentare in acelasi timp. Ne aflam cumva in spatiul transparent ? , sau iluzia unui spatiu transparent, pur si neutral se desfasoara in fata noastra visual ? Este tot acest proces un esec ? Ca si constructia unei identitati fixe sau a unui sens de apartenenta? La fel ca sculptura, ne-am transformat in Plexiglas. <instalatia e un comentariu asupra creatiei de imagini (image making)>
Legand de obiectul gasit intrebari de apartenenta si subiectivitate, vorbim prin aceasta statuie dislocata despre structure de putere, roluri sociale, si fluxurile din diferite sisteme (de capital, de oameni, etc.) si de cunostinta (knowledge) care ne modeleaza. Putem face acest lucru doar daca ne uitam la locatia exacta a statui, a locului geografic si a locului in timp, dar cel mai important, vorbind despre unghiul din care privim –the gaze looking upon.

Dysplacement
solo show Alexandra Tatar @Atelier 4 Cluj Napoca
23.11.2017
6 p.m. artist talk cu Voica Puscasiu
7 p.m. opening
Exhibition 23.11 – 30.11. 2017

Expozitia este deschisa publicului in perioada 24 – 30 Noiembrie 2016, iar vizitarea se face pe baza de programare (atelier-4.cluj@gmail.com) sau contactandu-ne pe Facebook (https://www.facebook.com/4ArtSpace/)

Biografie:

Alexandra Tatar, born in 89‘ in Romania. Currently PhD candidate at the Academy of Fine Arts Vienna, on the topic of post-soviet subjectivities. MA in Fine Art from the same university received in 2016 (Diplom: The [physical] [impossibility] of [women] in the [world] of [someone] [living] with Ashley Hans Scheirl). Studies at the University of Art and Design Cluj Napoca, Romania (Bachelor 2011). Receiver of Red Carpet Art Award 2018. In my work I focus on the communicational codes and conventions of mainstream culture and their influence on the construction of imagery and identities – especially in connection to the images and identities of women in the post-soviet space.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *