Douăzeci de oameni și o sută de muzee. Expoziția protest ”Muzeele pierdute”

Esenţial Vizual

Expoziția protest ”Muzeele pierdute” a fost inaugurată marți, la Muzeul de Artă, cu scopul de a trage un semnal de alarmă în ceea ce privește situația tezaurelor României, care să arate realitatea dramatică pe care o trăim.

Puțin peste douăzeci de oameni s-au arătat interesați de muzeele pierdute. Puțin peste douăzeci de oameni au fost prezenți la inaugurare pentru a afla ce se întâmplă cu cele 111 muzee care trec prin procese de retrocedare. Printre ele se află și Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca și o parte din Muzeul de Artă Cluj. Muzeul Farmaciei, din fericire, are șanse de izbândă.

Colecții din identitatea națională

”Sunt 111 muzee în România care trec printr-un proces de retrocedare și pentru multe dintre ele, din păcate, nu există o soluție de salvare. Noi încercăm prin această expoziție să vă arătăm această față, poate neștiută, a comunității muzeale”, a spus Dragoș Neamu.

”Muzeele pierdute”
Instantaneu de la expozitie (c) clujulcultural.ro

Dragoș Neamu este ”capul răutăților pentru câteva lucruri bune care s-au întâmplat în ultimul an, printre care, campania pentru cumpărarea statuii Cumințenia Pământului”, după cum îl descrie istoricul Lucian Nastasa Kovacs, mamagerul Muzeului de Artă. Dragoș este curatorul proiectului ”Muzeele pierdute” și a fost prezent în cadrul inaugurării de la Muzeul de Artă, pentru a ilustra cât de gravă este de fapt această problemă a retrocedărilor.

”Noi nu încercăm să judecăm procesul de retrocedare. De multe ori el este justificat. Știm foarte bine dramele trăite de acești oameni în perioada comunistă, dramele care s-au abătut asupra lor. Noi încercăm să facem donatorii de credit să înțeleagă că aceste muzee trebuie să își găsească noi sedii, să își găsească spații unde să își expună, să își pună în valoare colecțiile. Fiindcă toate aceste colecții fac parte din identitatea noastră națională și de asemenea sunt bunuri care ne aparțin: mie, ție, tuturor” a adăugat curatorul.

O echipă a fost formată pentru susținerea acestui proiect. Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Biblioteca Județeană ”Octavian Goga”, Muzeul ”Octavian Goga” din Ciucea și Muzeul Etnografic al Transilvaniei s-au unit pentru a înfrunta împreună acest viitor nesigur.

”Muzeele pierdute”
Echipa proiectului Muzee Pierdute (c) clujulcultural.ro

”Muzeul Etnografic nu are în momentul de față probleme atât de grave ca și alte muzee din Cluj, dar noi suntem solidari” a explicat istoricul Tudor Sălăgean, managerul proiectului.

”Muzeele pierdute” s-ar putea să fie regăsite

Cutii așezate una după alta, formează un tunel din care iese lumină prin câteva găurele. Cutiile sugerează colecțiile uitate undeva, lăsate să se așeze praful pe ele. Lumine sugerează arta. Asta ar putea observa, la prima vedere, un necunoscător. Este din ce în ce mai greu să vezi operele de artă, fiindcă România își pierde muzeele. Pe lângă expoziția propriu-zisă, un film este proiectat, care conține frânturi de dialoguri ale unor politicieni despre această problemă, are donatorilor de credit, dar și a susținătorilor culturii și a muzeelor.

”Tema a fost aceea de a încerca să sugerăm cât de greu mai este acum să vezi anumite opere de valoare care existau în circuitul public și nu mai există. Cum faci să exprimi conceptual inabordabilul, inaccesibilul? Și a rezultat această idee. Practic sugerează niște lăzi în care este depozitată o parte din colecția muzeelor din România afectate de acest proces de retrogedare. Depui un efort pentru a vedea ce se află în cutiile acelea. Filmul arată cum s-a ajuns, de ce s-a ajuns aici și mai ales, de ce este greu să salvăm aceste muzee și aceste colecții”, a explicat Dragoș Neamu.

”Muzeele pierdute”
Instantaneu de la expozitie (c) clujulcultural.ro

Expoziția, care a fost pentru prima dată dezvăluită publicului bucureștean, nu a fost fără efect. Primele semne bune au început să apară. Muzeul Național al Literaturii Române din București, unul dintre cele mai afectate, datorită faptului că a rămas fără sediu, a reușit să găsească un spațiu unde să își expună colecțiile. Muzeul de Artă din Galați, de asemenea își va găsi un spațiu. Acestea au fost posibile datorită mobilizării insistuțiilor care le dețin în subordine.

”Noi am făcut un raport foarte complex privind starea muzeelor din perspectiva retrogedărilor. Acest raport a ajuns pe masa unor politicieni care din păcate se mișcă mai greu, dar, sperăm ca într-un final să aibă timp sa ne ofere un răspuns la toate aceste soluții pe care noi de fapt, le oferim. Fiindcă noi nu le arătăm doar care este realitatea, ci le și explicăm ce este de făcut”, a adăugat Dragoș Neamu.

”Muzeele pierdute”
Curatorul Dragoș Neamu

Curatorul a mai spus că itinerariul expoziției ”Muzeele pierdute” se concentrează pe zonele unde există probleme grave, care necesită soluție urgentă. Astfel, datorită necazurilor prin care trece momentan Muzeul Farmaciei, expoziția a ajuns la Cluj. Din fericire, deja au început să se facă demersuri pentru găsirea unui răspuns, primăria având disponibilitatea să cumpere casa în care sunt momentan expuse colecțiile ce țin de istoria farmaciei.

Expoziția este deschisă publicului până în 28 august 2016, iar accesul este gratuit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *