7 august 2014

Dorli Blaga, fiica filosofului Lucian Blaga, in polemica cu premierul Ponta! Fondul Blaga se află în pericol

By In Carte

Dorli Blaga, fiica scriitorului Lucian Blaga, a trimis o scrisoare deschisă prim-ministrului României, Victor Ponta, scrisoare publicată de contributors.ro.

Ea atentioneaza asupra pericolului ca manuscrisele unor mari scriitori, aflate în posesia fostului „Muzeu al literaturii române”,  de la Bucuresti, cum e si fondul Blaga, sa fie distruse din cauza evacuarii clădirii, care a fost recent retrocedata, informeaza Adevarul.ro. Din patrimoniul Muzeului Literaturii Române, care va fi mutat în Casa Presei, fac parte manuscrisele lui Blaga, Sadoveanu, Rebreanu, T. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comarnescu, Zarifopol.

Redam scrisoarea precizand ca premierul Ponta inca nu a raspuns. Bunurile Muzeului au fost transportate la Casa Presei informeaza presa centrala.

Dorli

Dorli Blaga, fiica filosofului Lucian Blaga-foto leonvald.ro

 

“Domnului VICTOR PONTA

Prim-ministru al Romaniei

Subsemnata Dorli Blaga, fiica scriitorului Lucian Blaga, ma adresez Dumneavoastra intr-o problema care priveste patrimoniul cultural al Romaniei. O fac nu numai in memoria Tatalui meu, ci si in memoria tuturor personalitatilor culturii romane, ale caror MANUSCRISE se afla in posesia fostului „Muzeu al literaturii romane”, in curs de desfiintare. Proprietarul care a dobandit prin justitie cladirea [procesul dureaza de ceva ani, muzeul a fost subordonat fie Ministerului culturii, fie Primariei] nu a mai avut rabdare si a initiat evacuarea. Domnule Prim-ministru, alte opere ale culturii se pot restaura, se pot consolida si repara, pot, daca se vrea, sa fie aparate de jafuri. Evident pot fi si furate. Hartia, ca suport al lucrarilor literare este cel mai PERISABIL suport si trebuie sa se asigure conditii moderne de CONSERVARE.

Intr-un comunicat sec in cadrul unui jurnal TVR1 s-a spus: muzeul se inchide, continutul muzeului se impacheteaza si va fi depus la „Casa Scanteii”. No comment. Am spus „Casa Scanteii” pentru ca procedeul mi se pare stalinist. Sper ca sunteti de acord cu mine. M-am consultat cu specialisti care au lucrat la Muzeu. Cel mai important este fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, T. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comarnescu, Zarifopol s.a. T. Arghezi este putin pentru ca Mitzura a pastrat totul la Martisor. Pe care de altfel a reusit sa il salveze de intentiile de demolare ale lui Ceausescu. Sunteti prea tanar ca sa stiti ca Lucian Blaga a murit ca scriitor interzis.

 

 

Am donat in 1980 Muzeului Literaturii biblioteca Tatalui meu. Carte straina achizitionata de el in timpul carierei lui de functionar al Ministerului de Externe [1926-1939], completata cu o mare parte a bibliotecii bunicului meu, politicianul Coriolan Brediceanu, din Lugoj, Banat [decedat 1908]. Muzeul a catalogat biblioteca. A fost evaluata la pretul de atunci al unui apartament nou construit de patru camere.

Cateva cuvinte despre Tatal meu. Nascut in 9 mai 1895, comuna Lancram, Sebes-Alba. Liceul „Andrei Saguna” Brasov 1906-1914. Facultatea de filozofie, Viena, 1916-1920 cand isi ia doctoratul. In 1918/19 ii apar primele poezii in revista „Glasul Bucovinei” din Cernauti. In 1919 ii apar primele carti: „Poemele luminii” si „Pietre pentru templul meu” care se bucura de mare succes. Se casatoreste cu Mama mea, Cornelia Brediceanu, medic stomatolog. In 1926 pleaca amandoi in serviciu diplomatic: Varsovia, Praga, Berna, Viena, Berna, Lisabona. In timpul carierei sale de atasat si consilier de presa este foarte apreciat de N. Titulescu cu care si colaboreaza direct [1928-1936]. In 1937 este ales membru al Academiei Romane unde tine celebrul discurs de receptie „Elogiul satului romanesc” Acest discurs a fost tradus in occident la sfarsitul anilor 80 in actiunea de salvare a satelor de daramare [de catre Ceausescu]. Intors in tara este profesor universitar, la catedra de filosofia culturii la Cluj. Ca urmare a Dictatului de la Viena, august 1940, Universitatea se refugiaza la Sibiu. Nu colaboreaza cu regimul Antonescu. Demisioneaza din „Societatea de prietenie romano-germana” si „Astra”. Isi editeaza propria revista independenta de filosofie „Saeculum” avand ca secretar de redactie pe asistentul lui de la catedra, Zevedei Barbu, membru in ilegalitate in PC, arestat impreuna cu alti intelectuali de stanga in 1943. In aceasi perioada filosofia lui Blaga este atacata de teoreticieni ai Bisericii ortodoxe. Incepand de prin 1946 Lucian Blaga este atacat virulent in presa vremii.

Lucian Blaga

Filosoul Lucian Blaga

In 1948 este eliminat din invatamantul superior si Academie. Refuza sa colaboreze cu noul regim. Cartile lui sunt scoase din biblioteci si nu este voie sa fie citat. Este urmarit de Securitate. I se asigura un post de bibliotecar de unde se pensioneaza in 1959, redactand si un testament editorial. In anii de interdictie a scris enorm de mult.

Ma intorc la Muzeu si manuscrise. Dupa moartea Tatalui meu au inceput incet sa apara lucrari postume. La inceputul anilor 70 am inceput sa editez la Ed. „Minerva” seria de „Opere„ conform Testamentului editorial” al Tatalui meu, in 12 volume, ale caror manuscrise originale au fost predate Muzelui Literaturii.

Va solicit deci, domnule Prim-ministru, sa faceti uz de autoritatea D-voasta si sa salvati de la moarte sigura acest foarte valoros patrimoniu prin transferarea in acea institutie care sa asigure CONSERVAREA in cele mai bune conditiuni a acestuia. 1. Noua Biblioteca Metropolitana [Nationala] 2. Noua Biblioteca a Academiei Romane 3. Palatul Parlamentului- exista spatii neamenajate. 4. Fondul Blaga la BCU-Lucian Blaga, Cluj Napoca.

Fiind vorba de o problema de interes national aceasta scrisoare doresc sa o fac publica.

Primiti, va rog, asigurarea stimei mele, Dorli Blaga

 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.