11 decembrie 2013

În dezbatere. Strategia culturală a Clujului 2014-2020

By In Esenţial, Special

Asociaţia Cluj Capitală Culturală Europeană 2021 este aproape de a  finaliza un document strategic al sectorul cultural în Cluj. Acesta poartă titlul de “Strategia Culturală 2014-2020. Cluj-Napoca: Oraș al excelenței artistice și al participării culturale. Cultura ca factor de transformare socială și regenerare urbană” .

Este cel mai important document strategic al candidaturii oraşului, relevă preşedintele Asociaţiei 2021, Florin Moroşanu. “El conţine multe propuneri, sugestii şi soluţii pentru a atinge scopul nostru, cucerirea titlului de capitală culturală europeană. Soluţiile pentru Capitală Culturală vor veni derivate din concept iar acesta va fi prezentat în luna ianuarie 2014″ a mai spus Moroşanu.

Documentul de 33 de pagini a fost redactat de echipa Asociaţiei Cluj Capitală Europeană 2021, care gestionează candidatura oraşului la titlul de Capitală Culturală, împreună cu un grup de experţi. Partea de strategie culturală pe perioadă 2014-2020 este parte din Strategia Municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020 coordonaă de Catedra de Ştiinţe Politice a Facultăţiide Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării  din Universitatea “Babeş-Bolyai”.

El poate fi citit în întregime aici.

Documentul va fi dezbătut public,  vineri, 13 decembrie, ora 12.00, la Sala de Sticlă a Primăriei după care practic se va ajunge la faza finală a acestuia.

 Clujulcultural.ro a selectat o serie de concluzii ale acestei strategii. 

Viaţă culturală de două ori mai activă decât media oraşelor din ţară. Clujul are, după Bucureşti, cea mai mare vitalitate culturală urbană din România, conform unui studiu al Centrului de Consultanţă şi Cercetare în Domeniul Culturii. Studiul, realizat în 2007, 2008 şi 2010, plasează în mod constant Clujul pe prima poziţie (studiul nu include capitala), chiar dacă numărul şi diversitatea indicatorilor a crescut de la o ediţie la alta. Indicele de vitalitate al Clujului este de 1.09, ceea ce relevă că oraşul are o viaţă culturală de circa două ori mai activă decât media oraşelor din ţară”

“Susţinere bugetară redusă. Studiul arată că domeniile de excelenţă culturală la Cluj sunt infrastructura culturală, participarea la evenimente culturale şi economia creativă. Este important de reţinut că „susţinerea bugetară a culturii continuă să fie redusă în Cluj, deşi comparativ cu situaţia întâlnită în ediţiile precedente ale studiului (când doar în 4-5 cazuri s-au întâlnit mai puţini bani alocaţi) oraşul ocupă acum locul 29. Ponderea scăzută a cheltuielilor bugetare rezervate culturii nu se relaţionează cu performanţele sectorului cultural din Cluj-Napoca care sunt ridicate. În acest sens, participarea organizaţiilor culturale clujene la competiţiile de proiecte ale AFCN şi ICR din ultimii ani este pe departe cea mai relevantă din România. Conform raportului de Centrul de Consultanță și Cercetare în Domeniul Culturii, Vitalitatea Culturală a Orașelor, 2010 activitate pe 2012 al AFCN2, „cele mai multe proiecte au fost depuse de organizaţiile din Municipiul Bucureşti, acesta fiind urmat de Cluj…”. Din cele 17,3 milioane lei alocate de AFCN pentru proiecte culturale în 2012, nu mai puţin de 2,25 milioane au fost atrase la Cluj prin 55 de proiecte culturale. Aceste cifre sunt relevante în special în contextul în care în 2012 suma alocată proiectelor culturale de către Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca a fost de 2,31 milioane lei”

“O cartografiere a sectorului cultural la Cluj ne oferă o imagine asupra dimensiunii instituţionale.

Funcţionează la Cluj 19 instituţii publice de cultură – muzee, teatre, filarmonica, între acestea, fiind şi patru instituţii naţionale: Teatrul Naţional Lucian Blaga, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară şi Opera Naţională Română. Sunt active peste 60 de organizaţii neguvernamentale dedicate artei şi culturii, pe lângă acestea numeroase alte organizaţii şi grupuri informale, derulând activităţi cu o componentă culturală. Mai sunt prezente şase uniuni de creaţie sau filiale ale uniunilor de creaţie naţionale, alături de şase universităţi sau departamente cu profil artistic în universităţi clujene şi trei licee de artă. Şapte centre culturale străine oferă programe culturale, iar 17 centre/biblioteci oferă cursuri de limbi străine şi acces la fond de carte în alte limbi. În 2012 au avut loc la Cluj cca 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.

Fanii sunt nerăbdători ca Festivalul Peninsula să înceapă. (c) Peninsula

Clujenii sunt mari amatori de concerte si festivaluri

A crescut numărul de evenimente culturale. TIFF lider absolut, Electric Castle surpriza plăcută.

“Numărul de evenimente culturale a crescut semnificativ în oraş, şi acest lucru este, de asemenea, un indicator al dezvoltării organice a scenei culturale locale. Din cele 800 de evenimente din 2012 analizate, 31 % au loc exclusiv la nivel local, iar aproximativ 38% au un caracter național. Cele mai multe dintre acestea se derulează în relație cu actori culturali din București și Târgu Mureș. Cele mai multe proiecte de colaborare au loc în zona Transilvaniei. Festivaluri naţionale şi mai ales festivaluri care şi-au dezvoltat o tot mai accentuată componentă internaţională au loc la Cluj.  Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) a devenit în cei 12 ani de existenţă unul dintre festivalurile majore ale filmului european şi un reper în ceea ce priveşte mobilizarea şi participarea comunităţii locale la activităţi culturale.

Tendinţe 2013

“Ca tendinţe putem remarca o festivalizare accentuată a culturii şi o concentrare a  evenimentelor şi investiţiilor în zona centrală. Aceste tendinţe trebuie evaluate din perspectivă strategică, date fiind discrepanţele pe care le creează: o distribuţie neechilibrată a resurselor între producţia culturală de tip festival în raport cu producătorii culturii constante/continue pe parcursul anului, o accentuare a experienţei culturale „spectaculoase” şi de scurtă durată, în defavoarea unei participări calitative pentru public (participare constantă/frecventă la actul cultural, dezvoltarea publicului prin experienţe educative etc.), oferta culturală încă redusă în afara centrului oraşului şi o polarizare puternică centru-periferie, sursă inevitabilă de excluziune. Considerăm că există o lipsă de resurse de informaţie: documente, studii, cercetări referitoare la consumul cultural şi la  atitudinea, nevoile publicului faţă de sectorul cultural.

Clujul, aliniat tendinţelor europene în materie de cultură

“Barometrul de consum cultural IRES, primul din istoria oraşului,  a fost dat publicitatii in iulie 2013, realizat pe un eşantion de 1098 de respondenţi cu vârsta mai mare de 18 ani. Nu au fost sondaţi studenţii.  Concluziile generale ce se pot trage  privind activităţile culturale cu cele mai mari şi cele mai mici procente de participare sunt în mare parte aceleaşi cu cele trase în urma cercetărilor efectuate la nivel european dar şi cu cele ale Barometrului de Consum Cultural realizat în 2010 de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC), cu scopul de a descrie şi a analiza „peisajul cultural” din România. Vedem astfel că oraşul Cluj-Napoca se aliniază tendinţelor europene şi naţionale în ceea ce priveşte un consum cultural public relativ constant, dar în acelaşi timp putem observa şi o dinamică pozitivă în participarea la evenimente culturale (spectacolele de cinema şi teatru) a publicului clujean. Mai mult, sondajul realizat de IRES nu i-a inclus şi pe poate cei mai activi consumatori culturali ai oraşului, studenţii. Cei aproape 100.000 de studenţi aduc o schimbare semnificativă atât a peisajului, consumului cultural clujean cât şi economiei acestuia”.

Asociaţia Cluj Capitală Culturală  Europeană 2021 propune o serie amplă de măsuri de sprijinire a sectorului cultural, le puteţi citi aici