23 martie 2014

Dezbatere “Cultura a la Cluj”: Mai e mult până departe

By In Clio

Casa de Cultură a Studenţilor a găzduit vineri după-masă  dezbaterea “Cultura a la Cluj”, organizată de Asociaţia Dispersia în parteneriat cu clujulcultural.ro. Dezbaterea a adunat  70 de persoane şi a reunit câţiva dintre organizatorii celor mai importante evenimente culturale care au avut loc de-a lungul anilor la Cluj.

Printre invitaţii de seamă ai dezbaterii s-au numărat: prof. univ.dr. Elena Basso – Stănescu din partea UAD Cluj-Napoca, istoricul Florin Moroşanu, directorul executiv al Asociaţiei Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană 2021,  istoricul Tudor Sălăgean, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Conf. Univ.dr. Doru Pop din partea Facultăţii de Teatru şi Film UBB, Matei Miko, organizator “Balul Operei”, poetul Gabi Bota, directorul Festivalului de Carte Transilvania, dar şi reprezentanţi ai Festivalului TiMAF, TeDex Eroilor, ai editurii Eikon, Asociaţia Tetraoem, precum şi ai Federaţiei Share, care organizează proiectul câştigat  Cluj Capitală Europeană a Tineretului 2015. 
Cu toţii şi-au prezentat proiectele precum şi aportul pe care l-au adus şi îl aduc în continuare  culturii clujene. Primul care a deschis dezbaterea luând cuvântul a fost Flavius Milăşan, director adjunct al Casei de Cultură a Studenţilor. În cuvântul  său, acesta le-a făcut o invitaţie celor prezenţi:

“Haideţi să nu uităm mirosul cărţilor, mai ales că ne confruntăm cu o mare dilemă în zona culturii: cultura digitală sau cultura tradiţională?”.

Milastean

Directorul adjunct al Casei de Cultura, Flavius Mileşan

Cu o vastă experienţă în materie de evenimente organizate la Cluj, Dr.Matei Miko, organizatorul “Balul Operei 2014” povesteşte pe scurt despre realizarea sa.

 “Fac evenimente la Cluj de 20 de ani. Am făcut multe evenimente, concerte, iar Balul Operei a ajuns la cea de a IXX-a ediţie. Anul acesta, am avut la bază elemente din cultura rusă. Vreau să ştiţi că noi nu ne-am propus să concurăm cu Balul Operei de la Viena. Noi încercăm să facem o platformă în care să se întâlnească elitele Clujului în cadrul unor momente frumoase şi emoţionante. Îl propunem clujenilor şi vrem să devină o tradiţie pentru oraşul ce se vrea capitală europeană a culturii. Dacă vă uitaţi la părul meu, vedeţi vârsta balului”.

 

Prof. univ.dr. Elena Basso – Stănescu s-a mândrit cu tinerii designeri de la Cluj care, alături de ea au organizat anual o gală-expoziţie de artă contemporană şi care de fiecare dată a lansat noi generaţii de tineri designeri.

 

“Noi ne-am dorit să pornim această gală sub un alt generic, acum 20 de ani, şi am vrut să promovăm studentul. Piaţa românească a fost invadată de produse contrafăcute şi am vrut să venim cu ceva inedit. Am creat şcoala de modă de la Cluj. A existat o foarte mare deschidere şi am încercat să atragem atenţia presei de specialitate. Am reuşit să o aducem de la Bucureşti şi să spună că la Cluj se organizează evenimente de modă ce pot fi comparate cu cele din Europa. Nu a fost uşor să ajungem aici, dar a meritat tot efortul. Tinerii noştri au colaborat cu mari designeri din lume, case de modă importante şi au participat la festivaluri internaţionale”.

 

Florin Moroşanu, directorul executiv al Asociaţiei Cluj-Napoca – Capitală Culturală Europeană 2021 arată, într-o notă cât se poate realistă, cum oraşul nostru îşi propune să câştige un titlu extrem de important în ciuda unor disfuncţionalităţi.

 

“Avem 10 ani pentru acest proiect. Timp în care să realizăm un proiect de succes. În urma unui studiu s-a ajuns la concluzia că oraşul nostru este unul paradoxal. Suntem un oraş în care tinerii designeri câştigă premii internaţionale, dar tăiem porcul de Crăciun la colţul blocului. Nu există oraş în lume în care toţi cetăţenii să fie interesaţi de cultură. În această competiţie concurează şi alte oraşe şi niciunul nu are vitalitatea şi infrastructura pe care o are Clujul”.

Dacă tot ne aflăm în sfera critică, Conf. Univ.dr. Doru Pop, de la Facultatea de Teatru şi Film UBB, ridică un alt semn de întrebare.

“De la Zilele Culturale Maghiare nu a venit nimeni. Toţi spunem că suntem clujeni. A fi clujean, pentru unii, poate că înseamnă acel bătrân de la coada vacii, pentru alţii clujenii sunt studenţii. Cred că ne lipseşte capacitatea de a integra toate entităţile. Noi nu ştim ce înseamnă a fi clujean iar cel care ajunge la Cluj şi se stabileşte aici, este numit “o vinitură” . Toate aceste comunităţi nu au o identitate”.

dezbatere

Aspect din dezbatere

 

 Nu este un secret faptul că la Cluj, oamenii nu se înghesuie la intrarea în muzee, însă directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean spune că lucrurile încep, încet să se îndrepte.

 

“Problema mare a muzeelor din Cluj este subfinanţarea şi numărul mic de vizitatori. În urmă cu 2-3 ani, muzeele din Cluj erau printre cele mai prost finanţate. Cei de la Sibiu primeau sume de 8-9 ori mai mari. Acum este ceva mai bine, sumele primite de ei sunt doar de vreo 3 ori mai mari. Noi am încercat mereu să ne deschidem porţile către vizitatori. În perioada 12 aprilie – 8 iunie 2014, clujenii vor avea ocazia să vadă la Muzeul Etnografic 273 de gravuri originale obţinute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt, restaurate şi prelucrate de Amand Durand între anii 1865-1867. Pentru această expoziţie nu vom putea păstra preţurile de 6 lei pentru bilete, vor fi puţin mai mari pentru că trebuie să achităm transportul acestora şi întreaga organizare a expoziţiei, dar venim cu ceva nou”.

 

Cristian Daniel Rusu, director artistic al Festivalului TiMAF, a povestit cum a luat naştere acest proiect şi cum a reuşit să capteze atenţia celorlalţi abia din al doilea an.

 “Noi am adunat artişti din toate părţile şi au venit la eveniment cu foarte multe activităţi, sperăm să venim pe viitor cu şi mai multe. În primul an, nimeni nu ne-a băgat în seamă, abia din al doilea an am început să stârnim interesul autorităţilor locale”.

Toţi invitaţii  şi-au prezentat la rândul lor, pe scurt , activitatea.

Evenimentul s-a încheiat cu un moment de premiere a invitaţilor. Aceştia au primit din partea organizatorilor câte o diploma de merit şi o  antologia de poezii dedicate Clujului, intitulată “Clujul Poeţilor” din partea editurii Eikon. Cu toţii au avut apoi, ocazia să socializeze în cadrul unui cocktail.

Co-organizator şi moderator al evenimentului a fost jurnalistul Tiberiu Fărcaş, cel care deţine şi realizează siteul clujulcultural.ro

 

 

1 Comment
  1. […] Citeşte întregul articol aici. Welcome2Cluj este partener al publicaţiei Clujul cultural în cadrul reţelei APLIC. […]

    Reply

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.