Cultura cinematografică a Clujului interbelic

Istoria Clujului

Primele manifestări ale cinematografului în Cluj-Napoca au avut loc în jurul anului 1911, din iniţiativa unui cunoscut pionier al manifestărilor artistice locale. Ne referim desigur la Eugen (Jeno) Janovici, fostul director al Teatrului Maghiar, care a avut de altfel şi ideea să instaleze un cinematograf aici.

            „Fireşte că ideea sa a avut un succes care l-a îndreptăţit să dea o dezvoltare mai mare acestei întreprinderi şi astfel s-a creat la Cluj, acum 20 şi mai bine de ani, prima societate de cinematografe sub preşedinţia lui dr. Eugen Janovici, care avea în exploatare localurile care până astăzi au rămas botezate de el: <<Select>>, <<Urania>> şi <<Apolo>> (azi [1936] desfiinţat”. (în Patria, 1 decembrie 1936).

De altfel, Jenovics a fost primul care a încercat să realizeze un film în această zonă. Însă, „industria sa de filme nu a putut nici să se dezvolte, nici să existe măcar”. După realizarea Unirii din 1918, societatea înfiinţată şi condusă de Janovici a trecut în administrare românească, acţiunile acestei societăţi fiind cumpărate de un grup de români în frunte cu avocatul Victor Raţiu din Bucureşti, care a şi fost ales primul preşedinte al noului Consiliu de Administraţie.

            „După câţiva ani, Societatea de cinematografe din Cluj, care capătă numele de <<Transilvania Film>>, se uneşte cu <<Societatea Anonimă Română pentru Industria Cinematografică>> (S.A.R.P.I.C.) din Bucureşti şi astfel din 1923 românizarea cinematografelor din Cluj devine completă”.

Principala preocupare a nou înfiinţatei societăţi a fost de a achiziţiona acele filme care să aibă la bază literatură universală şi aceasta în dorinţa de a oferi nu numai un spectacol de calitate, ci unul care să fie în acelaşi timp şi moral şi educativ. Astfel, s-au reprezentat în cursul anilor filme ca: „Arena însângerată”, de Blasco Ibanez, „Cyrano de Bergerac”, al lui Rostand, „Kean” a lui Dumas, „Shylok” de Shakespeare, „Salambo” de Flaubert, „Notre Dame de Paris” de Hugo, „Wilhelm Tell” de Schiller, „Quo Vadis?” de Sienkiewitch, „Tristan şi Isolda” de Wagner, „Decameronul” după Boccaccio, „Dama cu camelii” de Dumas, „Învierea” de Tolstoi. Acestea toate erau filme mute.

            „În materie de film distractiv, Societatea Transilvania, care punea atâta grijă în filmele educative, nu a lipsit nici de la datoria ce o avea de a înfrăţi utilul cu plăcutul. Dacă s-ar fi mărginit numai la o pedantă atitudine scolastică, atunci cinematograful nu şi-ar mai fi atins menirea, de a fi la un loc şcoală şi distracţie.”, scria presa vremii.

Urania

Şi tocmai din acest motiv nu putem să încheiem acest capitol al filmelor, fără să subliniem marile succese ale filmului mut, reprezentate de cinematografele „Select” şi „Urania”: „Sora Albă” şi „The Kill” a lui Chaplin, „Uliţa Durerii”, primul film al Gretei Garbo, „Îngerul Albastru”, primul film al Marlenei Dietrich, „Îngerul negru”, al lui Ronald Colman.

După apariţia filmului sonor, aceleaşi cinematografe introduc aparate sonore şi oferă publicului filme ca „Sonny Boy”, „Pe frontul de vest nimic nou” şi „Parada dragostei”.

„Animatorul întregei acţiuni duse pentru românizarea cinematografului la Cluj şi pentru dovedirea faptului cât de mult invenţia fraţilor Lumiere a devenit o artă este d. S. Eschenasy. Domnia sa este un adevărat om de specialitate. Dezvoltând o frumoasă activitate în Bucureşti a fost trimis la Cluj pentru zece zile în vederea organizării administraţiei cinematografelor.  Pentru Societatea Transilvania aceasta a constituit un adevărat noroc.

 

DSCF1096

În calitate de director al cinematografelor <<Select>> şi <<Urania>>, domnul S. Eschenasy a dezvoltat o rodnică activitate fapt pentru care publicul clujean nu poate să fie decât recunoscător. Căci într-adevăr nici o dată la cele două cinematografe nu s-au adus filme în care rol precumpănitor l-ar fi avut numai socotelile de tarabă, ci, în opoziţie cu celelalte cinematografe locale, pe ecranele cinematografelor <<Select>> şi <<Urania>> au rulat filmele cele mai bune, cele mai instructive. Astăzi, [1936] cinematografele <<Select>> şi <<Urania>> sunt două instituţii de radiere a culturii cinematografice”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *