Cluj-Napoca e plin de paradoxuri
Un scandal din Germania legat de modul în care sunt desemnate capitalele culturale europene se revarsă în România, ridicând, din nou, semne de întrebare despre modul în care Timișoara a fost aleasă Capitală Culturală Europeană (CCE) pentru 2021, în detrimentul Clujului. Astfel, cotidianul Süddeutsche Zeitung (SDZ) a dezvăluit recent existența unei rețele de experți europeni cu o uimitoare rată de succes în consilierea orașelor care câștigă titlul. Ei se regăsesc și în juriul care a votat CCE 2021 din România dar și pe lista de consilieri ai Timișoarei, pre și post câștigare!
 
Printre ei se numără chiar șeful juriului pentru România, Steve Green, cel care, cu votul său, a înclinat decisiv balanța în favoarea Timișoarei, după două runde de vot în care Clujul și Timișoara au fost la egalitate. La un an după decizie,  Green nu își mai aducea aminte de ce a votat în favoarea Timișoarei.
 
Expertul Steve Green la Cluj-Napoca la un eveniment organizat la Casa Matei de Centrul Cultural Clujean, ONG-ul continuator a 12 proiecte ale fostei Asociații Cluj-Capitală Europeană 2021

Grupul experților culturali itineranți

În Germania, este vorba de modul în care orașul Chemnitz, declarat câștigător de juriul internațional, ar fi fost ajutat de faptul că și-a ales consilierii care trebuie.

Conferința Miniștrilor Culturii din Germania a confirmat alegerea juriului internațional dar a programat pentru ianuarie o discuție lămuritoare cu austriaca Sylvia Amman, președintele juriului.   

Fostul coordonator al inițiativei Cluj – CCE 202, Florin Moroșanu, a reacționat, sâmbătă seară pe Facebook, la scandal.

„Prea multe coincidențe, până la urma a ieșit, în sfârșit scandal. (…) Pentru prima dată în istoria recentă a capitalelor culturale o instituție a unui stat pune întrebări esențiale cu o doză de fermitate mare despre corectitudinea unei decizii”, a scris Florin Moroșanu, care acum este director al Casei Municipale de Cultură. 

Florin Moroșanu, fostul președinte al Asociației Cluj- Capitală Culturală Europeană 2021

„Toate numele care apar cu semne mari de întrebare în articolele care se referă la aceste jurii au legătura directă cu Timișoara, atât în etapa candidaturii cât și în etapa implementării.

Uli Fuchs a fost membru al juriului nostru, Mattijs Maussen consultant al Timișoarei, în prima etapă, Agnieszka Wlazel, membru al juriului nostru, Jiri Suchanek, președinte al comisiei de evaluare, în cazul Timișoarei, după câștigarea titlului, pentru etapa de implementare”, a mai precizat Moroșanu, pe Facebook.

Este prima răbufnire publică de nemulțumire a oficialului clujean, după pierderea titlului. Până acum, Moroșanu a evitat să se exprime public cu privire la această chestiune. În cercurile informate din Cluj, însă, „lucrătura” făcută de Timișoara era notorie.

Au fost eforturi mari ca Timișoara să poată câștiga aceasta competiție. Faptul că aceste nume apar în relația cu Timișoara ridică mari semne de întrebare. Sunt sigur ca lucrurile nu se vor opri aici. «Nu există crimă perfectă» și, cândva vom afla ce s-a petrecut în cazul nostru”, a încheiat Moroșanu.

Despre scandalul din Germania și relațiile protagoniștilor cu România a scris prima dată în țara noastră jurnalista timișoreancă Brândușa Armanca, pentru Europa Liberă. Potrivit textului, din acest „rodeo consultativ” mai face parte și Steve Green, cel care a prezidat, cu vot decisiv, juriul pentru România.

De precizat și că ancheta celor de la  Sueddeutsche Zeitung cu titlul „Mult aer cald. Sprijinit de multe subvenții culturale”, a jurnalistului german Uwe Ritzer,  vine după ce cotidianul a devenit celebru datorită investigației de răsunet mondial Panama Papers.
 
Persoanele recurente sunt germanul Ulrich Fuchs și olandezul Mattijs Maussen, experți de pe lista Comisiei Europene. În articole anterioare sunt menționați Jiří Suchánek, AgnieskaWlazel și Sylvia Amann din același grup itinerant pe harta Europei. Numele sunt cunoscute, ele fac parte și din istoria desemnării Timișoarei drept Capitală Culturală Europeană 2021.

Adică anul în care, așa cum Clujul Cultural a informat prompt,  președintele juriului, Steve Green, a decis că nu Clujul ci Timișoara este Capitală Culturală Europeană! 

Atunci a venit prompt reacția primarului Boc. Clujul își continua proiectele în ciuda eșecului de proporții!

La un an după ce Steve Green acordă titlul Timișoarei, după două runde de balotaj între Cluj-Napoca și orașul de pe Bega, expertul  vine sub Feleac. Într-un eveniment organizat de Centrul Cultural Clujean, așa cum se numește acum fosta Asociație Cluj 2021-Capitală Culturală Europeană. Florin Moroșanu, cel care s-a aflat în fruntea proiectului cu care municipiul a candidat la CEE și a pierdut, se află și el la masa rotundă. Primarul Emil Boca participat, însă doar câteva minute. 

Green este întrebat de reporterul Clujul Cultural care sunt motivele pentru care Cluj-Napoca a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană, iar răspunsul a fost unul mai puțin decât satisfăcător:

”Cluj-Napoca nu a făcut nicio greșeală. Au pierdut fiindcă 12 oameni i-au evaluat, au revizuit proiectele și ambele (și Timișoara n.r.) au avut proiecte excelente. Dar cineva trebuia să câștige. Puse pe balanță, au fost foarte aproape. Nu îmi amintesc acum, un an mai târziu, motivul. Eu eram fericit și dacă ar fi câștigat Clujul, sunt fericit și dacă a câștigat Timișoara”, a spus Steve Green.

Moroșanu a reacționat pe Facebook:  ”…Deci e grav. Pentru prima data in istoria recenta a capitaleor culturale o institutie a unui stat pune intrebari esentiale cu o doza de fermitate mare despre corectitudinea unei decizii….Nu mai este o bîrfă toată povestea asta. Sunt demonstrabile conform presei conflicte de interese.”. 

Jurnaliștii germani: Maussen și Fuchs, consultanți în 18 din 22 Capitale Culturale

Sueddeutsche Zeitung pune sub semnul suspiciunii selectarea orașului Chemnitz în competiția cu Hanovra, Magdeburg, Hildesheim și Nürnberg: „Cu câștigatoarele ECoC anterioare, aceiași manageri culturali au lucrat întotdeauna până la nivel de juriu de evaluare, care se sprijină reciproc și primesc mulți bani. Adevărate colaborări dubioase, din moment ce la urma urmei, sunt mulți bani de câștigat în acest proces”. Exemplele date sunt elocvente, scrie siteul Radio Europa liberă/FREE EUROPE.

Europa Liberă: Proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană, spre dezastru

„Criticile aduse de peste 80 de oameni de cultură în memoriile trimise în 2018 și 2019 autorităților române și la Bruxelles au fost ignorate de monitori, care au avut treburi mai bune de făcut la Timișoara. Poloneza Wlazel și-a permis să ironizeze criticile aduse într-o corespondență inadmisibilă cu directoarea Asociației TM2021, Simona Neumann, cea mai vizată de critică, pentru management defectuos:„aparent, nu suntem de încredere. Am ales oare orașul nepotrivit? Enunțul de mai sus este o glumă, dar în același timp nu este”, scria poloneza pe FB cu o amenințare subiacentă.

Simona Neumann
Simona Neumann

Deși proiectul se îndreaptă spre dezastru, comisiile de monitorizare n-au găsit decât defectul că asociația nu primește destui bani, cum s-a antepronunțat Suchánek în 2018, înainte de a exista un raport de monitorizare. Totuși, TM2021 a cheltuit peste cinci milioane de euro din 2017 până în 2020 fără să livreze nimic semnificativ cultural, în afara numeroaselor călătorii ale directoarei fără rezultat pentru proiect, inclusiv la ski, în Elveția.”, scrie Europa Liberă.

Ștefan Teișanu, directorul actualului Centrul Cultural Clujean, continuatorea vechii asociații care a pierdut candidaturacontactat de site, nu comentează.

 

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.