12 septembrie 2013

Cioroianu: Enescu – o ţintă a Securităţii, care l-a folosit într-o manieră perversă şi fără scrupule

By In Special

Istoricul Adrian Cioroianu susţine că George Enescu a fost o ţintă a Securităţii, aşa cum erau toţi intelectualii, fiind folosit într-o manieră perversă şi fără scrupule, candidând pentru un post de deputat pe lista Blocului Partidelor Democratice şi efectuând un turneu în URSS, după care i s-a dat voie să plece.

Cioroianu a participat, miercuri seară, la dezbaterea dedicată supravegherii marelui compozitor de către Securitate, dezbatere desfăşurată la Librăria Humanitas Kretzulescu din Bucureşti şi prilejuită de publicarea de către Ladislau Csendes, muzician, fost membru CNSAS, a volumului “George Enescu – un exil supravegheat? Eseu despre ultimii ani ai Maestrului (1946-1955)”.

Cartea, apărută la Editura Casa Radio, cu sprijinul Muzeului Naţional “George Enescu”, reuneşte un corpus de 50 de documente transcrise din Arhivele Securităţii şi o culegere de patru înregistrări muzicale din Fonoteca Radio.

“Regimul comunist s-a folosit de Enescu, Sadoveanu, de C. I. Parhon, dar de cine nu s-a folosit?”, a spus Cioroianu, menţionând că “Enescu naivul, sincer democrat şi monarhist, deşi n-a fost un reacţionar, era dus la întâlniri de la A.R.L.US. să povestească despre realizările din Uniunea Sovietică”.

Esnescu2

Compozitorul George Enescu (stânga)


Istoricul Marius Oprea a subliniat că Enescu, cu numele de cod “Enache”, folosit de Securitate, a făcut un compromis fără compromitere, nu a turnat, nu a compus pentru regimul comunist, lucrând doar pentru a-şi desăvârşi proiectul său artistic, pentru că trebuia să trăiască pentru a ne da nouă, celor de azi, o operă”.

“România era o ţară ocupată, care intra din dictatură în dictatură – Regală, Legionară şi Comunistă – iar George Enescu este cu atât mai admirat cu cât a creat într-o asemenea ţară”, a spus Oprea, care a subliniat că “Enescu a fugit de regim, şi nu de patrie, la fel ca Eliade, care nu s-a întors, în ciuda eforturilor făcute de Securitate”.

Compozitorul Dan Dediu a atras atenţia că opera şi viaţa unui compozitor nu pot fi separate. El a făcut o paralelă între Enescu şi Shostakovich şi Prokofiev, care au făcut şi ei compromisuri cu regimul stalinist din URSS, apreciind că, dacă nu ar fi ales să plece, probabil că părintele lui Oedipe ar fi murit într-o închisoare.

Muzicologul Laura Manolache a apreciat că plecarea lui Enescu nu a fost o ruptură, dat fiind relaţia sa cu lumea muzicală occidentală.

Ladislau Csendes consideră, ca şi Marius Oprea, că, prin plecarea sa, George Enescu a lăsat un mesaj moral, în momentul plecării sale, pas făcut după ce regele Mihai părăsise România, devenită un regim.

“Când a fost foametea? În ’46. Enescu s-a dus la Truman (n.r. – preşedintele SUA) şi i-a cerut un ajutor”, a spus Csendes, pentru a explica dragostea de ţară a marelui nostru compozitor.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.